Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a susținut vineri, într-o conferință de presă, despre situația iazurilor piscicole din România și despre practicile folosite ca acoperire pentru exploatarea resurselor minerale.
Potrivit acesteia, inspecțiile recente indică diferențe semnificative între datele oficiale și realitatea din teren, iar impactul ajunge să fie resimțit în comunități.
Diana Buzoianu a afirmat că există un volum imens de materiale agregate extrase în baza autorizațiilor pentru iazuri piscicole.
„Atenție, în ultimele 10 zile, oficial vorbim despre 230 de milioane de metri cubi de materiale agregate extrase prin iazuri piscicole. Însă, în realitate, în urma inspecțiilor realizate de autoritățile de mediu în zonele respective, s-a constatat clar că această cantitate era mult peste cea reală, iar exploatările depășeau limitele perimetrului autorizat”, a explicat Diana Buzoianu.
Ea a menționat că, în multe cazuri, exploatările nu sunt urmate de amenajarea unui iaz piscicol, iar terenurile rămân nepăstrate ani în șir.
„Ce se întâmplă cu aceste gropi, adesea abandonate după mulți ani? Rămân cratere cu apă, care pot deveni periculoase”, a spus ministrul.
Riscurile nu sunt doar ipotetice. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a abordat și incidente grave din ultimii ani.
„Au fost cazuri în care, în ultimii ani, persoane au pierit înotând în astfel de iazuri neconforme cu legislația. De asemenea, există situații în care astfel de iazuri au fost săpate și apoi umplute cu deșeuri, fiind acoperite cu pământ. Au fost aplicate sancțiuni în aceste cazuri”, a detaliat ea.
„De asemenea, se semnalează pierderea de animale sălbatice sau domestice în aceste zone abandonate. În plus, aceste locuri devin depozite ilegale de deșeuri, generând costuri suplimentare pentru comunitate. De fapt, ceea ce numim dezvoltare, în multe situații, se transformă într-un transfer de cheltuieli de la constructor către comunitate”, a declarat Diana Buzoianu.
Ea a subliniat că, deși există constructori responsabili, procentul acestora este redus: „Multe dintre iazurile, aproximativ 10%, au fost închise conform cerințelor pentru a fi recunoscute ca iazuri piscicole”, a menționat ministrul.
Măsuri adoptate de Ministerul Mediului
În privința acțiunilor viitoare, Diana Buzoianu a anunțat modificări legislative pentru a limita prelungirea autorizațiilor pe perioade extinse.
„Vrem să ajustăm legislația astfel încât să nu mai fie posibilă prelungirea autorizațiilor pentru mulți ani, precum se întâmplă acum, cu anumite cratere avizate pentru peste 10 ani. Sunt sute de autorizații emise din 2015, utilizate în continuare pentru extragerea de balast, fără a se realiza, conform planului inițial, un iaz piscicol în zonă. Vom impune limite pentru durata acestor prelungiri”, a explicat ea.
Un alt aspect important, a mai spus Buzoianu, este majorarea garanțiilor financiare pe care operatorii trebuie să le depună la inițierea proiectului. În prezent, aceste sume sunt prea mici: „Garanțiile sunt în jurul a 10.000-20.000 de lei, fiind insuficiente pentru a remedia terenul și a se conforma legislației de mediu. Discutăm cu autoritățile competente pentru a majora aceste sume, pentru a asigura posibilitatea de executare a garanțiilor și pentru a clarifica cine decide asupra lor. În ultimii ani, aceste garanții, fiind atât de mici, au fost foarte rar activate”, a menționat ea.
Autoritățile de control pot verifica terenurile și pot interveni pentru a asigura conformitatea în cazul încălcării legislației, fiind decizivi în refacerea zonelor afectate”, a adăugat ea.
Conform datelor existente, peste 60-70% din materialele minerale exploatate provin din iazuri piscicole, nu din balastiere tradiționale.
„Toate aceste măsuri trebuie să prevină situațiile în care iazurile piscicole, de pe hârtie, devin realitate cratere periculoase pentru comunități. Este legitim ca antreprenorii să aibă acces la materiale minerale, dar etic și legal, fără ființe legislative paravan”, a concluzionat ministrul Mediului.
