Un raport oficial al Curții de Conturi zdruncină imaginea administrației prezentate ani la rând drept „model de eficiență”. Auditorii au emis o opinie contrarie asupra situațiilor financiare, concluzionând că acestea nu reflectă realitatea: patrimoniu trecut eronat în evidențe, bunuri absente din contabilitate și plăți nejustificate de milioane de lei, toate în perioada în care conducerea era asigurată de Ilie Bolojan.
Administrația din Bihor a fost promovată ani la rând ca un exemplu de eficiență: investiții rapide, reducere de cheltuieli, reorganizări și disciplină bugetară.
Acest model este astăzi folosit ca argument politic pentru reforme și austeritate la nivel național, însă auditul oficial indică altceva: situațiile financiare nu corespund cu realitatea.
Curtea de Conturi a emis o opinie contrară, cea mai severă concluzie pe care o poate primi o instituție publică. O opinie contrară nu reprezintă o nuanță contabilă. Este ca și cum Curtea ar afirma: „din verificările efectuate, bilanțul nu reflectă corect realitatea”.
Principala problemă de imagine: patrimoniu trecut în acte, dar ieșit din evidențe
În cazul analizat, principalele probleme provin din două erori majore legate de patrimoniu (active) și o inadvertență de inventariere/denominare la Muzeul Țării Crișurilor, care împreună reprezintă aproximativ 33,73 milioane lei, conform stiripesurse.ro.
Curtea identifică o supraevaluare a activelor imobilizate în 2024, cauzată de neînregistrarea ieșirii din patrimoniu a unor imobile aferente Campusului pentru Învățământ Dual – Oradea.
Valoarea acestei erori ajunge la 17.867.052 lei (în realitate, un imobil este în contabilitate cu 17.867.051,67 lei), în condițiile în care, prin hotărâri ale CJ și CL Oradea, imobilele au fost trecute în domeniul public al Municipiului Oradea, iar protocolul de predare-primire a fost semnat.
Pe înțelesul tuturor: „am transferat bunul, dar în evidențe încă îl deținem” – ceea ce artificial umflă bilanțul.
Premierul Ilie Bolojan (Foto – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO)
Drumuri și terenuri: 14,48 milioane lei existente, dar neînregistrate în evidențe
Al doilea erori majore sunt similare cu primele: subevaluarea activelor necorporale, pentru că terenurile din domeniul public preluate pentru drumuri județene și proiecte (Zona Metropolitană Oradea, centuri ocolitoare, culoare de expropriere etc.) nu au fost înregistrate contabil și inventarial.
Valoarea acestei erori este de 14.484.633,12 lei pentru o suprafață totală de 554.243 mp teren. Cu alte cuvinte… terenurile au fost preluate, dar nu figurează în evidențe.
Din punct de vedere economic, concluzia este clară: în bilanț sunt atât bunuri transferate, dar încă în evidențe, cât și bunuri intrate, dar absent din acte.
A treia problemă majoră: Muzeul Țării Crișurilor și denumirea patrimoniului cultural
Raportul relevă o problemă importantă la Muzeul Țării Crișurilor Oradea: discrepanțe între evidențele contabile și gestiunea cantitativ-valorică a bunurilor culturale (obiecte muzeale), precum și aplicarea incorectă a procesului de denominare pentru bunurile deținute anterior datei de 1 iulie 2005.
Eroarea estimată: 1.379.829,35 lei (subevaluare a activelor imobilizate de natura bunurilor culturale).
Raportul indică și faptul că muzeul nu a efectuat reevaluări ale bunurilor mobile culturale, dar valoarea erorii nu a fost cuantificată.
Mai precis, patrimoniul cultural există, dar valoarea sa în evidențe nu este gestionată corect, ceea ce afectează atât contabilitatea, cât și imaginea patrimoniului public.
Zona „problematică”: plăți ilegale, plăți în exces, ajustări eronate
Dacă anterior analiza acoperea „imagine și control patrimonial”, acum auditorii evidențiază și „deficitul” resimțit de orice contribuabil: plăți în plus sau greșit efectuate.
Din constatările adunate (punctele 4–17), rezultă o sumă totală de aproximativ 2,07 milioane lei ca erori cuantificate. Acestea includ plăți ilegale, supraplăți, plăți pentru servicii nereale sau neexecutate, precum și decontări incorecte.
Nu toate aceste sume reprezintă pierderi definitive. Unele sunt considerate prejudicii de recuperat sau regularizat, însă în termeni economici, indică presiune asupra bugetului și control intern deficient.
Provizioane pentru litigii „păstrate din inerție”: 707.411 lei
Curtea de Conturi menționează că provizioanele pentru litigii nu au fost revizuite și ajustate conform deciziilor definitive, ceea ce a condus la supraevaluarea datoriilor necorporale. Valoarea acestei neconcordanțe este de 707.411 lei.
Astfel, bilanțul indică o datorie probabilă mai mare decât ar fi real, din cauza lipsei actualizărilor privind situația juridică, indicând o gestionare rigidă și o raportare neactualizată.
Asociere fără personalitate juridică: 50.000 lei (cu detalii 45.000 + 5.000)
Raportul evidențiază nerespectarea prevederilor fiscale pentru o entitate fără personalitate juridică, cu o eroare de 50.000 lei, componenta fiind de 45.000 lei și 5.000 lei separat.
Aspectul economic este simplu: tratamentul fiscal și forma juridică necorelate pot duce la regularizări, accesorii, litigii sau blocaje administrative.
Ajustare greșită a plăților pentru un drum județean: 84.280 lei
Pentru proiectul „Reabilitarea DJ190G…”, Curtea observă că s-a folosit un coeficient de ajustare incorect, contrar prevederilor contractuale.
Valoarea erorii: 84.280 lei, din care 77.750 lei reprezintă plăți ilegale și 6.530 lei accesorii calculate de conducerea instituției. Nu este vorba despre stadiul lucrărilor, ci despre formula de actualizare și decontare utilizată gresit.
Repetarea acestor erori pe multiple contracte duce la majorarea cheltuielilor fără creșterea calității lucrărilor, conform sursei citate.
Plăți ilegale sau în exces pentru alte proiecte și dotări: sume variind de la zeci la sute de mii lei
Raportul indică mai multe situații în care s-au efectuat plăți mai mari decât cele justificate sau s-au decontat cantități nereale sau neconforme.
Valori reprezentative extrase din raport:
Un exemplu: o eroare de 172.632 lei (cu mențiuni de 158.378 lei + 14.254 lei accesorii/actualizări). În astfel de cazuri, există diferențe între documentație tehnică, realizare și decontare.
Alt exemplu: 44.187 lei (cu 40.913,44 lei + 3.273 lei).
Un alt caz important: 622.690 lei (cu 571.275 lei și 51.415 lei accesorii/actualizări). Aceasta reprezintă o „scurgere” de fonduri care nu aduc beneficii în servicii, ci cresc doar costurile.
Alte valori notabile: 171.772 lei, 54.861 lei, 24.387 lei, 52.209 lei, 21.774,18 lei (cu 19.976,18 lei și 1.798 lei), precum și alte constatări de ordinul zecilor de mii.
„Modelul Bihor” și austeritatea lui Bolojan
Atunci când un conducător afirmă „statul trebuie să strângă cureaua” – cum a susținut Bolojan la începutul mandatului – fiind vorba despre disciplină și control, există două variante de abordare: ori se demonstrează că datele sunt solide și că nu există pierderi, ori se arată că pierderile sunt inevitabile.
Raportul Curții focusează exact pe aspectele care susțin afirmația că reforma este „plauzibilă” ca parte a discursului, indiferent dacă forma de austeritate este acceptată sau nu.
„Austeritatea” devine clară prin scurgerile și bilanțurile confuze
Dacă în același an apar erori majore de patrimoniu în zeci de milioane și o serie de supraplăți sau plăți incorecte de milioane, mesajul economic devine clar: statul cheltuiește fără a urmări exact pe ce, ceea ce duce la soluții nepopulare precum creșterea taxelor, împrumuturi mai scumpe sau reducerea și blocarea cheltuielilor.
Paradoxul care provoacă frustrare cetățenilor este că reducerile nu se fac din lipsă de resurse, ci pentru că fondurile existente se pierd din cauza controlului slab și evidenței neclare.
Sugerări și concluzii ale autorului:
Lucian Romașcanu și-a depus jurământul în calitate de membru al Curții Europene de Conturi: „Voi reprezenta România cu cinste”.
Hubert Thuma critică planurile lui Bolojan pentru liderii liberali: „Îi reproșez o tentativă de apropiere de stilul USR”.
