Din nou, rememorăm cu tristețe și amărăciune un proiect nefinalizat, care trebuia să devină realitate. Pârtia alpină din Petroșani, parte integrantă a domeniului schiabil din Parâng, a fost prezentată în anii 2000 ca fiind un proiect revoluționar, menit să transforme radical destinul Văii Jiului. Promisiunile erau ambițioase: cea mai mare stațiune de schi din România și una dintre cele mai importante din Europa de Est. Însă, după mai mult de 15 ani, visul stațiunii Alpina Petroșani rămâne, în mare măsură, doar pe planșetă.
Visul din 2009: cea mai extinsă stațiune de schi din România
La finalul anilor 2000, autoritățile vorbeau cu entuziasm despre revitalizarea Văii Jiului. După decenii de dependență de minerit, planul era ca această zonă să devină una dintre cele mai importante destinații montane din România.
Proiectul Alpina Petroșani era evidențiat ca fiind cel mai amplu proiect turistic din țară la acea vreme. Stațiunea urma să fie amplasată în masivul Parâng și să fie conectată direct cu orașul Petroșani printr-o telegondolă impresionantă.
Planurile vizau o telegondolă de aproximativ 9 kilometri, care să lege orașul de zona de schi, alături de șapte telescaune moderne și diverse instalații de teleschi. Domeniul schiabil urma să includă 17 pârtii și trasee de schi, cu o lungime totală de peste 23 de kilometri.
Pârtiile ar fi fost iluminate și echipate cu tunuri de zăpadă artificială, în timp ce în zona montană urmau să fie amenajate restaurante și facilități turistice. În același timp, orașul Petroșani trebuia să se dezvolte odată cu proiectul: hoteluri, pensiuni și restaurante urmau să apară pentru a sprijini accesul spre stațiunea din Parâng.
Autoritățile estimau atunci finalizarea proiectului în circa cinci ani.
Speranțele comunității din Petroșani
Pentru localnicii din Vale, inițiativa stațiunii Alpina Petroșani reprezenta o șansă reală de revitalizare economică. După declinul mineritului, regiunea avea nevoie urgentă de noi oportunități de angajare.
Mulți locuitori vizionau cu optimism proiectul. Pensionari, mineri și rezidenți considerau că orice investiție în turism, care să aducă și locuri de muncă, este benefică. Pentru tineri, era o posibilitate de a avea un viitor în domeniul turistic.
De asemenea, existau și voci mai prudențe, avertizând că turismul singur nu poate resuscita economia Văii Jiului. Cu toate acestea, majoritatea sperau în realizarea proiectului.
O investiție de aproape 100 de milioane de euro
Planurile erau de amploare și, implicit, costisitoare. Estimarea inițială pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng ajungea la circa 100 de milioane de euro.
S-au efectuat studii de fezabilitate, s-au achiziționat echipamente și s-au realizat pregătiri pentru infrastructura domeniului schiabil, însă proiectul a întâmpinat rapid blocaje.
Sursa de stagnare: autorizații, finanțare și birocrație
Una dintre principalele piedici a fost obținerea autorizațiilor pentru scoaterea unor terenuri din fondul forestier, esențială pentru construcția instalațiilor de transport pe cablu și a pârtiilor.
Fără aceste terenuri, majoritatea componentelor planificate nu puteau fi construite. În paralel, au apărut dificultăți legate de finanțare și creșterea semnificativă a costurilor proiectului.
În final, sprijinul financiar guvernamental a fost sistat în 2012, iar proiectul a intrat într-un impas tocmai în faza de implementare.
Dezvoltarea stațiunii Parâng a fost amânată
Pe măsură ce proiectul Alpina Petroșani rămânea inactiv, alte stațiuni montane din regiune au continuat investițiile. Stațiunea Straja, aflată în apropiere, a modernizat constant telescaunele, instalațiile de zăpadă artificială și infrastructura de turism.
Astăzi, majoritatea schiorilor și a sportivilor din Petroșani preferă Straja, acolo unde condițiile de schi sunt mai bune.
În schimb, în Parâng, infrastructura a rămas în mare parte învechită. Telescaunul principal, datând din anii ’70, s-a defectat de mai multe ori, iar atunci când nu funcționează, accesul la pârtii devine dificil pentru turiști.
2025: un nou proiect care pare familiar
După ani de stagnare, inițiativa telegondolei din Parâng a reapărut în documentele administrației locale.
În 2023, Consiliul Local Petroșani a aprobat un nou studiu de fezabilitate pentru o telegondolă pe traseul Maleia–Alpina, valoarea estimată fiind de circa 71 de milioane de lei.
În 2025, s-a propus o variantă actualizată, care include și o pârtie de schi cu nocturnă. Costurile au crescut, ajungând la aproximativ 110,9 milioane de lei.
Proiectul prevede o telegondolă cu 35 de cabine, capacitate de circa 1.200 de persoane pe oră, o lungime de peste 2,2 kilometri și o diferență de nivel de peste 560 de metri.
O caracteristică care a stârnit zâmbete ironate printre localnici este planul pentru o pârtie de aproximativ 100 de metri, iluminată cu trei stâlpi de nocturnă și deservită de o instalație de tip „baby-schi” deja existentă.
Un vis în așteptare sau o realitate în construire?
Diferența de cost între variantele din 2023 și 2025 se ridică la aproape 40 de milioane de lei, reprezentând o creștere de aproximativ 55%.
În documentația tehnică, se menționează și un avertisment important: administrația locală nu dispune de resurse stabile pentru finanțarea completă a proiectului și ar avea nevoie de sprijin extern.
Pentru locuitorii Văii Jiului, aceste planuri par deja familiare. După promisiunile grandioase din 2009 și după înghețarea proiectului Alpina Petroșani, noul plan este adesea perceput cu scepticism.
În prezent, Parângul rămâne o zonă cu un potențial turistic uriaș, dar și cu unul dintre cele mai cunoscute proiecte neterminate din țară.
