Marți, 9 martie 2026, în calendarul ortodox sunt prăznuiți Sfinții 40 de Mucenici. Cu ocazia acestei sărbători, femeile participă la slujbă și împart alimente pentru sufletele celor adormiți, iar acasă se păstrează o tradiție specifică, și anume, prepararea delicioșilor colăcei în formă de 8, realizați cu miere și nuci.
Potrivit tradiției populare, femeile modelează în această zi mucenici în formă de cifră 8. Aceștia sunt aduși la biserică pentru a fi binecuvântați, iar apoi sunt consumați în familie, conforme cu tradiția CSID. De la o regiune la alta, rețeta se adaptează.
Cine au fost cei 40 de Mucenici
Pentru a înțelege semnificația acestei sărbători, trebuie să ne întoarcem în timp, până în perioada Imperiului Roman. Cei 40 de mucenici au fost soldați creștini din Legiunea a XII-a Fulminată din Armenia, din vremea împăratului Licinius. Deși erau de origine romană, aceștia au refuzat închinarea la zei și au declarat credința în Hristos. Aceasta le-a adus încarcerarea și tortura, iar în final au fost condamnați la moarte, prin înghețarea în lacul Sevastiei.
Mucenici moldovenești
În Moldova, aceștia au forma cifrei 8, fiind o stilizare a formei umane, și se preparează în aluat de cozonac, apoi se ung cu miere și nuci.
Mucenici dobrogeni
În Dobrogea, păstrează aceeași formă, însă mucenicii sunt mai mici și se fierb în apă cu zahăr, scorțișoară și nuci, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.
Începutul primăverii, marcat de ziua Măcinicilor, este evidențiat și de alte obiceiuri, credințe și practici magice:
- credința că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele și Porțile Raiului, iar spiritele morților sunt așteptate cu focuri aprinse și mese întinse;
- aprinderea focurilor ritualice pentru purificare și pentru sprijinirea Soarelui în momentul echinocțiului, când ziua devine egală cu noaptea;
- afumarea oamenilor, animalelor și a construcțiilor prin ardere cu tămâie, cârpe înseninate și apă sfințită;
- protecția magică a locuinței și anexelor gospodărești prin presărarea cenușii de la focurile de Măcinici;
- realizarea de observații și previziuni meteorologice;
- descoperirea norocului;
- retezarea stupilor și scoaterea lor din hibernare;
- tăierea primelor tulpini de viță de vie și alte activități agricole.
Intră plugul în brazdă
Sărbătoarea consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în fața casei în mod festiv simbolizează începutul ciclului de primăvară și al muncilor câmpului specifice sezonului. Acest eveniment marca încheierea înțelegerilor de colaborare rurală, celebrate cu o petrecere tradițională.
Se spune că tot ceea ce se seamănă în această zi va rodea de 40 de ori mai mult, iar cei care nu respectă această sărbătoare vor avea parte de 40 de zile de supărare.
Ziua mucenicilor era și un moment de prognoză meteo. Se crede că, dacă plouă în această zi, va ploua și de Paște; dacă tună, vara va fi roditoare pentru culturile agricole; iar dacă vine ger în noaptea premergătoare, toamna va fi lungă și severă.
Baba Dochia iese din peisaj
În credințele vechi daco-romane, în această zi se încheie ciclul celor „nouă babe” (moartea Babei Dochia), care simbolizau iarna, și începe perioada zilelor „moșilor”, ce marchează începutul perioadei agricole.
Bătrânii, înarmați cu bâte sau bărbiți, loveau pământul pentru a activa forțele adormite ale naturii. În același scop, se aprindeau focuri ritualice. În ziua de Măcinici, toate resturile se ard pentru a grăbi sosirea primăverii. Tinerii, băieții și fetele săvârșeau ritualuri de purificare prin sărituri peste focuri.
Cultul moșilor, protectorii ciclurilor naturale și ai recoltei bogate, se afla în centrul atenției comunităților. În onoarea lor, se coceau și se împărțeau pâini ritualice, oferite ca pomană.
Se recomandă rețete tradiționale de mucenici pentru această zi, pregătite după obiceiurile din Moldova și Muntenia, păstrând tradiția populară.
