Pe acoperișul Turnului Sfatului din Sibiu, din anul 1826, se află un document păstrat într-o capsulă specială, ce povestește despre procesul de restaurare a turnului și condițiile în care au fost realizate lucrările. Este o adevărată „capsulă a timpului”, care poate fi descoperită doar atunci când lucrările de reabilitare aflate în curs vor ajunge la acel nivel, iar nimeni nu mai știe sigur dacă documentul este încă acolo.
Despre această capsulă a timpului a scris și Emil Sigerus (1854‑1947), etnograf, colecționar, istoric și autor sas din Transilvania, în al treilea volum al cărții sale „Vom alten Hermannstadt” (1928) – „Despre vechiul Sibiu” – conform site-ului rendez-vous-in-hermannstadt.de.
Reprezentanții Primăriei din Sibiu au fost întrebați dacă există informații actuale despre această capsulă veche de două secole și despre planurile în cazul în care va fi recuperată de pe vârful turnului.
„În cazul în care se va descoperi o astfel de capsulă a timpului, decizia privind modul de gestionare va fi luată după consultarea cu specialiști, precum și cu executorii și proiectanții lucrării, în respectarea legislației specifice acestor situații. Scopul principal al acestor lucrări de restaurare a Turnului Sfatului este de a evidenția toate elementele istorice ale monumentului, acționând cu maximă atenție și responsabilitate față de acest patrimoniu”, a declarat purtătorul de cuvânt al instituției, conform publicației turnulsfatului.ro.
„Nici o altă clădire din Sibiu nu a fost atât de des desenată, pictată și fotografiată precum Turnul Sfatului! Acest lucru se datorează în special acoperișului său de tablă, diferit de formatele obișnuite din orașele săsești, care iese în evidență și devine o caracteristică definitorie a peisajului urban”, a menționat Emil Sigerus în cartea sa, conform sursei citate.
Scriitorul sas din Transilvania a dedicat un capitol celebrului turn din Sibiu în lucrarea sa publicată la doi ani după finalizarea lucrărilor de reabilitare.
„Lucrările de renovare, precum și construcția noului acoperiș al Turnului Sfatului, care fusese acoperit temporar timp de 30 de ani, s-au încheiat cu succes pe 24 iunie 2026, fără să fie înregistrate accidente sau vătămări”, conform informațiilor de pe site-ul rendez-vous-in-hermannstadt.de.
Cu această ocazie, a fost plasată în vârful turnului o capsulă de tablă, care conține un document pentru posteritate.
„În momentul în care a fost ridicat acoperișul, ciuma făcea ravagii în Țara Românească și Moldova, iar aceste provincii, împreună cu alte teritorii turcești, nu își reveniseră complet după revoltele din 1821. La începutul lunii septembrie 1824, disputa legală dintre comunitatea orașului și satele învecinate Vurpăr, Hamba și Șura Mare, privind pădurea sau braziștea, durată 32 de ani, a fost rezolvată printr-un acord formal între reprezentanți, judecători regali și oficiali ai regatului, după o înțelegere încheiată în 1823 și validată de Împăratul Franz I”, se menționează în document, conform relatărilor lui Emil Sigerus.
Sursa foto: turnulsfatului.ro
Turnul Sfatului, o poartă a orașului Sibiu
Inițial, Turnul Sfatului a funcționat ca o poartă de acces în orașul Sibiu, fiind parte a celei de-a doua centuri de fortificație ce înconjura Piața Mică. Construcția sa a avut loc la sfârșitul secolului al XIII-lea sau începutul sec. al XIV-lea, iar denumirea turnului provine de la faptul că în trecut aici era situată sediul Primăriei pe latura vestică.
În anul 1586, turnul s-a prăbușit, acte de dărămare având ca victime pe pictorul Johann David, însărcinat de Consiliul orașului să decoreze bolta turnului cu picturi.
Doi ani mai târziu, turnul a fost reconstruit și a primit o placă comemorativă din piatră, amplasată în bolta sa, în memoria pictorului.
Alte recomandări ale autorului:
Primăria Sibiu investește aproape 2 milioane de euro pentru dezvoltarea unui cimitir de animale, care va include și zone VIP și SUPER VIP.
O decizie majoră a schimbat viața unui cuplu de români, aceștia alegând să lase în urmă tumultul vieții din Capitală pentru liniștea unui sat din Sibiu.
