Reducerea taxelor la combustibili ar putea intensifica deficitele bugetare, avertizează Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului în cadrul Cancelariei Băncii Naționale a României. „Ce opțiune alegem? Să diminuăm impozitul pe combustibil sau să păstrăm obiectivul reducerii deficitului bugetar? A doua variantă este cea rațională”, afirmă acesta.
Potrivit consilierului, sectorul energetic este unul dintre domeniile unde o posibilă scădere a taxelor „ar produce mai mult rău decât beneficii” economiei.
Agricultura, printre cele mai vulnerabile sectoare
Oficialul BNR recunoaște că majorarea costurilor energiei, în urma conflictului din Iran, are efecte domino asupra economiei: „Prețul petrolului și al gazului lichefiat s-a dublat în câteva săptămâni”. El avertizează că și prețurile vor crește, încetinind creșterea economică: „Numeroase produse și servicii se vor scumpi, ceea ce va impulsiona inflația și, cel mai probabil, va reduce ritmul de dezvoltare economică”.
Datorită costurilor crescute pentru combustibil, irigații și fertilizatori, agricultura va fi printre cele mai afectate sectoare, potențial conducând la scăderea producției și creșterea prețurilor la alimente: „Lucrările agricole și irigațiile sunt serios afectate de prețul energiei, iar fertilizatorii s-ar putea scumpi semnificativ. De asemenea, dificultățile de lichiditate ar putea determina fermierii să amâne unele lucrări, ceea ce ar putea duce la diminuarea producției”.
Resursele limitate de intervenție ale statului
În contextul în care alte state reduc taxele sau oferă subvenții, România dispune de un spațiu limitat pentru intervenție, explică consilierul BNR. „Guvernul României a anunțat anumite măsuri, precum limitarea adaosului comercial la vânzarea de combustibil, dar evită să promită reduceri temporare ale accizelor sau altor taxe. Motivul? Plătim pentru deficitele bugetare din anii anteriori!”
Măsuri temporare: utilizarea transportului public
Specialistul recomandă folosirea transportului în comun ca soluție temporară pentru diminuarea costurilor: „Cred că șoferii ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun (…) dacă majorarea de 50–100 de lei a costului unui plin de combustibil este considerată prea importantă”.
În cazul în care prețurile la energie continuă să crească la nivel mondial, autoritățile pot adopta măsuri specifice pentru susținerea celor mai vulnerabile sectoare, afirmă Rădulescu: „Dacă, ca urmare a crizei, prețul hidrocarburilor va continua să crească global, guvernul va implementa măsuri țintite pentru a proteja, parțial, agricultorii și transportatorii”.
Dobânzi în creștere
„Cea mai gravă constrângere pentru economia românească” – astfel este definit deficitul bugetar de Eugen Rădulescu.
„De la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul premergător aderării la Uniune, am ajuns la 60% din PIB acum – o dinamică alarmantă, care a atins apogeul în 2024, un an fără evenimente excepționale, când deficitul anual a fost de 9,3% din PIB”, menționează oficialul BNR, explicând că statul cheltuie mai mult decât colectează.
Specialistul BNR subliniază că problema nu este doar suma împrumuturilor publice, ci și costul acestora: „Dobânzile plătite de România pentru o datorie de 60% din PIB sunt mai mari decât cele plătite de Franța pentru o datorie dublă, de peste 120% din PIB”, a explicat consilierul guvernatorului BNR.
Rădulescu: Responsabilii vor arăta cu degetul spre actualul guvern
„Aștept ca cei responsabili pentru dezechilibrele financiare să tragă concluzii și să învinovățească guvernul actual, considerat incapabil să sprijine consumatorii afectați de creșterea prețurilor la combustibil”, a transmis consilierul guvernatorului BNR.
