Funcționarii publici, tot mai prezenți printre românii cu venituri mari
Un studiu realizat de The Engine și AHA Moments, bazat pe datele a 1900 de respondenți, denotă diferențe semnificative între cei mai bogați 20% (grupul Pareto) și restul populației active.
Venitul mediu net pe gospodărie în grupul Pareto este de 14.382 lei, comparativ cu 6.859 lei în populația generală. Nivelul individual al veniturilor este de 8.090 lei net pentru cei din Pareto și 4.142 lei pentru restul populației.
„Românii au un standard de viață la nivel european – un aspect pozitiv, dar există o diferențiere în funcție de poziția financiară a individului”, a explicat sociologul care a prezentat studiul.
Grupul Pareto se concentrează în principalele orașe, în special în regiunile Centru, Vest și București-Ilfov. 73% dintre membrii acestui grup au studii superioare, comparativ cu 42% din populația generală.
Creșterea prezenței funcționarilor publici în grupul Pareto
Un aspect remarcabil este creșterea ponderii angajaților din sectorul public în grupul Pareto, de la 24% la 33%. Această evoluție este influențată de majorările salariale din ultimul an, care au afectat structura grupului Pareto și mentalitatea acestuia.
În sectorul public, salariul mediu în grupul Pareto este de 7.800 lei, față de 5.800 lei în rândul populației generale. Totuși, funcționarii publici nu ating segmentul cu veniturile cele mai ridicate din grupul Pareto.
Percepțiile românilor asupra calității vieții
Deși datele economice arată o creștere constantă a economiei românești de la aderarea la Uniunea Europeană, percepțiile românilor nu reflectă întotdeauna acest progres. Doar 42% din populația generală consideră că viața în România s-a îmbunătățit după aderare, comparativ cu 60% în grupul Pareto.
„Datele macroeconomice evidențiază o tendință generală ascendentă în ultimii 20 de ani, însă sentimentul general al populației nu surprinde pe deplin această creștere.”
Această discrepanță poate fi explicată prin diverse motive, printre care și capacitatea limitată de a face comparații pe termen lung, discursul public preponderent negativ, precum și impactul diferit al creșterilor salariale în funcție de categorie socială.
Românii sunt optimişti cu privire la viitorul economic
În ciuda percepțiilor mixte asupra prezentului, românii sunt în general optimisti cu privire la viitor. Populația generală apreciază calitatea vieții actuale cu 6,6 pe o scară de la 0 la 10, anticipând o creștere la 7,6 în următorii 5 ani.
În grupul Pareto, această evaluare crește între 7,5 și 8,1, iar pentru cei foarte bogați, crește de la 7,8 la 8,4. Studiul evidențiază o corelație directă între nivelul veniturilor și gradul de optimism.
Totuși, cercetătoarea avertizează că o încetinire economică ar putea genera dezamăgiri și căutare de vinovați, așa cum s-a observat în tentativele recente de boicotare a unor supermarketuri.
Evenimente pozitive și negative care influențează economia românească
În ultimul an, 23% din grupul Pareto a raportat creșterea veniturilor, în comparație cu doar 13% din populația generală. De asemenea, 18% din grupul Pareto au efectuat achiziții importante, comparativ cu 9% din populația generală.
Dificultăți financiare au raportat 32% din populaţia generală, față de 16% în grupul Pareto. Problemele de sănătate au impact asupra a 29% din populația generală și 23% din grupul Pareto.
Valori și timp liber
Ambele grupuri acordă importanță valorilor familiale, bunătății, cinstei și respectului. Grupul Pareto acordă o pondere mai mare loialității, responsabilităţii, prieteniei și libertăţii.
Utilizarea gadgeturilor este predominantă în ambele grupuri. 71% din populația generală și 81% din Pareto acordă timp rețelelor sociale. Televizorul rămâne o sursă de divertisment popular (70% vs 75%), iar streaming-ul este mai răspândit în grupul Pareto (73% vs 58%).
Încrederea în instituții
Românii au cea mai ridicată încredere în Armată (46%), Protecția Consumatorilor (40%) și Poliție (31%). Încrederea în autoritățile centrale și locale este relativ scăzută (20% și 23%).
Biserica este apreciată (42%), dar mai puțin în grupul Pareto (37%). Încrederea în judecători (25%) și procurori (18%) este redusă.
În sectorul privat, companiile mari au încredere mai mare (56%), urmate de supermarketuri (47%) și bănci (43%). Spitalele private (47%) sunt mai apreciate decât cele publice (26%).
