Modul în care o persoană răspunde la mesaje poate revela aspecte ale personalității sale. De la viteza cu care răspunde până la abordarea în gestionarea conflictelor sau stabilirea limitelor în comunicare, fiecare dintre aceste elemente poate indica forța psihologică a individului. Conform cercetărilor lui Thomas Holtgraves publicate în Revista de Cercetare în Personalitate, mesajele transmise de persoanele cu o mentalitate puternică au anumite trăsături comune, notează okdiario.
Această caracteristică poate fi influențată atât de relațiile sociale dezvoltate, cât și de nivelul de sinceritate. În general, acestea adoptă un stil de comunicare optimist, respectând limitele personale și ale celorlalți, promovând o interacțiune echilibrată și respectuoasă.
Semnul unei persoane cu o mentalitate puternică este faptul că nu simte nevoia să răspundă imediat la mesaje sau să fie tot timpul conectată. În această situație, poate stabili limite în comunicare și nu se simte vinovată dacă răspunde cu întârziere sau chiar uită să răspundă. Psihologia explică faptul că comunicarea digitală poate genera stres și anxietate socială atunci când există presiunea de a fi constant disponibilă.
Pe de altă parte, persoanele cu o mentalitate robustă tind să fie foarte comunicative, transmit mesaje concise și își pot controla emoțiile. În plus, evită să prelungească discuțiile doar pentru a atrage atenția. De asemenea, nu împărtășesc multe informații personale și analizează înainte de a trimite un mesaj.
În final, persoanele cu o forță mentală solidă respectă limitele de comunicare ale celor din jur. Înțeleg că aceștia pot fi ocupați și, prin urmare, nu se enervează dacă nu primesc un răspuns prompt la mesaje. Practic, adoptă o metodă de comunicare pozitivă, care respectă limitele celorlalți.
Stresul cauzat de tehnologie
Stresul digital reprezintă creșterea nivelului de tensiune provocată de utilizarea continuă a dispozitivelor electronice, a rețelelor sociale și a mijloacelor de comunicare, menținând oamenii conectați permanent și disponibili la orice oră. Această situație determină o nevoie compulsivă de a verifica notificările, de a răspunde la emailuri, de a interacționa pe platformele sociale sau de a monitoriza activitatea online, generând o presiune constantă care poate afecta buna sănătate.
Printre cele mai frecvente consecințe pentru persoanele cu o mentalitate fragilă se numără problemele de somn, durerile de cap, anxietatea și senzația de neliniște, mai ales în cazul celor care petrec multe ore conectate, uneori peste 12 ore pe zi.
Această creștere a stresului digital are efecte negative asupra sănătății, inclusiv asupra funcționării creierului. Studiile indică faptul că creierul nu este adaptat pentru a gestiona simultan multiple sarcini. Atunci când se efectuează mai multe activități în același timp, atenția se împarte, performanța scade și concentrarea se reduce, sporind oboseala mentală, în special când se adaugă o a treia activitate în același timp.
Neurocercetătorul italian Andrea Bariselli avertizează că „creierul nostru nu este pregătit pentru această expunere constantă la conținut multimedia. De fiecare dată când deschidem o nouă filă sau verificăm o notificare, sistemul nostru de atenție intră în alertă pentru a decide dacă acel lucru are relevanță sau este doar zgomot. Pe termen lung, această stare de vigilență perpetuă poate duce la oboseală mentală, iritabilitate și dificultăți de concentrare.
Suntem plasați cu un creier preistoric într-o lume în continuă schimbare, ce evoluează mai repede decât poate răspunde biologia umană. Suntem programați pentru mișcare, însă petrecem ore întregi în poziție sedentară. Suntem adaptați pentru experiențe senzoriale reale, dar trăim înconjurați de informații abstracte. Suntem creați pentru conexiune umană, dar adesea ne simțim singuri în haosul social”, a menționat acesta.
Durata de utilizare și aplicațiile preferate
Folosirea telefoanelor mobile crește semnificativ după vârsta de 15 ani, mai ales în rândul adolescenților care recunosc că le utilizează frecvent zilnic.
- În intervalul de vârstă 15-16 ani, se înregistrează cifre foarte ridicate în mai multe țări europene, Norvegia fiind în frunte cu 93,0 %, urmată de Spania cu 90,0 %, Elveția cu 89,0 %, Republica Cehă cu 88,0 % și Germania cu 87,0 %.
- De asemenea, în țări precum Serbia (86,0 %), Lituania (84,0 %) și România (83,0 %), procentul mediu european este de aproximativ 81,0 %.
- Sub media europeană se numără Malta (80,0 %), Italia (76,0 %), Polonia (75,0 %), Estonia (72,0 %), Franța și Portugalia (ambele cu 71,0 %) și Croația cu 66,0 %, evidențiind diferențe semnificative în obiceiurile de utilizare a telefonului mobil în rândul tinerilor europeni.
Cele mai folosite aplicații pe dispozitive mobile sunt WhatsApp, cu 17,7 % din totalul respondenților, urmat de browser cu 14,5 %, Instagram cu 11,3 % și YouTube cu 5,8 %.
