Povestea lui Noland Arbaugh, un bărbat de 30 de ani din Arizona, pare inspirată din ficțiune. După opt ani de la un accident care l-a lăsat imobilizat de la gât în jos, el a devenit primul om din lume care controlează un calculator prin gândire, folosind un cip implantat în creier de o firmă de neurotehnologie.
Această performanță nu doar că reprezintă o etapă importantă în tehnologie și neuroștiință, dar ridică și probleme complexe referitoare la viitorul interfeței om-mașină, la etică și la rolul tot mai important al companiilor private în modificarea corpului uman.
De la o scufundare tragică, la o oportunitate unică
În 2016, viața lui Noland s-a schimbat radical după un accident de scufundări care l-a lăsat tetraplegic. Ani la rând, a fost dependent de ajutor pentru cele mai simple activități. „Nu ai control, nu ai intimitate, și e foarte greu”, a declarat el pentru BBC.
În ianuarie 2024, însă, Noland a devenit primul pacient căruia i s-a implantat un cip în creier, într-un studiu clinic din Statele Unite. El a acceptat procedura, fiind conștient de riscurile implicate, afirmând că, indiferent de rezultat, poate contribui la progresul științific.
Dispozitivul îi permite să controleze un calculator prin gândire, redându-i o parte din independență și pasiunea pentru jocuri.
Cum funcționează cipul
Implantul este o interfață creier-calculator, capabilă să detecteze impulsurile electrice generate de activitatea neuronală și să le transforme în comenzi digitale.
În practică, atunci când Noland se gândește la mișcarea degetelor, cipul transmite aceste semnale către un calculator, unde pot fi interpretate ca mișcări ale cursorului sau alte acțiuni digitale.
După operație, a reușit să controleze un cursor pe ecran doar cu puterea gândului – un moment pe care l-a descris ca fiind „inexplicabil”. Treptat, a reînvățat să joace la calculator, inclusiv șah, depășindu-i pe prietenii săi în jocuri de strategie: „Nu ar trebui să fie posibil, dar este.”
Reacții, entuziasm și rezerve
Fondatorul firmei a avut o reacție prudentă, declarând că „primele rezultate indică o detectare promițătoare a activității neuronale.” Însă, potrivit lui Noland, fondatorul a fost entuziasmat în discuțiile private și a stat în legătură cu el atât înainte, cât și după intervenție.
În comunitatea științifică, opiniile sunt divizate. Deși unii experți consideră această realizare un „punct de referință”, alții subliniază riscurile etice și tehnice ale unei intervenții atât de invazive.
Un specialist în neuroștiințe a avertizat că odată ce activitatea creierului poate fi interpretată digital, „intimitatea personală dispare”. Cu alte cuvinte, dacă putem „exporta” gândurile, se deschide o discuție nouă despre controlul minții umane.
Probleme tehnice și potențialul viitorului
În ciuda performanței lui Noland, experiența nu a fost lipsită de obstacole. La un moment dat, implantul s-a deconectat parțial, iar el a pierdut controlul asupra calculatorului. A fost, potrivit lui, „extrem de tulburător”. Echipa a remediat problema printr-o actualizare de software, iar performanța cipului a crescut ulterior.
Noland speră că, în viitor, cipul va putea controla nu doar un cursor, ci și alte dispozitive mobile sau chiar roboți, extinzând și mai mult independența persoanelor cu dizabilități motorii.
Contractul lui Noland este pe șase ani, dar viitorul pe termen lung al implantului rămâne incert.
Dispozitivul îi permite să controleze un calculator prin gândire, redându-i o parte din independență și pasiunea pentru jocuri.
Alte firme active în domeniu
Neuralink nu este singura companie care explorează această tehnologie. Firma Synchron, de exemplu, a creat un dispozitiv care se implantează minim invaziv, fără a necesita intervenții pe creier deschis.
Un utilizator al acestui dispozitiv a spus că l-a folosit împreună cu o cască de realitate virtuală, explorând locuri exotice virtuale.
Un început promițător sau o provocare etică?
Implantul lui Noland deschide o nouă eră în neurotehnologie, unde granițele dintre om și mașină devin din ce în ce mai estompate.
Pentru unii, este dovada că interfețele creier-calculator pot reda independența și demnitatea unor persoane dependente. Pentru alții, este o tehnologie încă necunoscută, cu riscuri de securitate, confidențialitate și chiar manipulare.
Indiferent de perspectivă, cazul lui Noland este un semn clar că știința viitorului evoluează rapid, uneori chiar cu puterea gândului.
