Surse din industria petrolieră au dezvăluit modul în care combustibilii produși din petrol rusesc ajung în România.
Ce se întâmplă de fapt
Piața petrolieră românească depinde de producția internă de petrol, care este de aproximativ 3 milioane de tone, în timp ce consumul național necesită 8,6 milioane de tone.
Consumul anual mediu de carburanți (benzină, motorină și aviație) este de circa 7,3 milioane de tone.
Dintre acestea, cea mai mare pondere o are motorina (5,9 milioane de tone), urmată de benzină (1,3 milioane de tone).
Astfel, importurile de petrol și produse petroliere sunt esențiale pentru piața românească, reprezentând 80% în cazul petrolului și 63% în cazul motorinei.
Pe hârtie, se respectă sancțiunile
Importurile de petrol din Rusia au fost interzise din decembrie 2022, iar cele de produse petroliere din februarie 2023, în urma sancțiunilor europene.
Deși importurile de produse petroliere rusești au fost sistate, s-au identificat alte surse de aprovizionare.
„Niciun produs, inclusiv petrolul și produsele petroliere, nu poate intra în țară fără acordul și verificarea Autorității Vamale Române”, declară o sursă din domeniu.
Portița
Cu toate acestea, există o cale ocolită.
„Statele non-UE, precum Turcia, India, Arabia Saudită, Egipt, nu sunt obligate să respecte sancțiunile UE împotriva Rusiei”, subliniază sursa.
„Astfel, petrolul intrat în procesul de rafinare este amestecat (blenduit) în terminalele de intrare/depozitare, iar produsele petroliere obținute primesc certificat de origine din statul de producție”, menționează sursa.
„Importul de produse petroliere din aceste state este permis conform legislației UE și a sancțiunilor impuse”, mai afirmă sursa.
Unii petrolieri au îndoieli
În practică, petrolul rusesc este „spălat” în țări terțe pentru a fi importat.
Surse din industria petrolieră din România au îndoieli cu privire la originea unor produse.
„Divizia noastră evită achizițiile de la traderi și terminale externe, preferând achiziționarea directă de la rafinării”, afirmă o sursă.
Ce arată datele
Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o creștere semnificativă a importurilor de motorină din țări fără producție petrolieră proprie sau cu legături comerciale extinse cu Rusia.
România importă acum cantități mari din Turcia, Arabia Saudită, Egipt, Israel și Grecia.
Arabia Saudită
În afara Arabiei Saudite, care deține rezerve semnificative, celelalte țări nu au o producție petrolieră importantă.
Importurile din Arabia Saudită au crescut de patru ori, ajungând la 716.855 de tone în primele 11 luni ale anului 2024, față de 174.674 de tone.
De la izbucnirea războiului din Ucraina, Arabia Saudită a crescut atât importurile de carburanți ruși, cât și exporturile proprii.
Turcia și India
Turcia și India sunt menționate în rapoarte internaționale ca fiind mari importatori de petrol din Rusia, alături de China.
Aceste țări practică blenduirea petrolului rusesc în terminale și depozite înainte de re-exportul produselor petroliere.
Rapoartele indică că în România au ajuns carburanți rafinați în Turcia din petrol rusesc.
Importurile de motorină din Turcia au crescut cu 28%, ajungând la 613.911 tone, iar cele din India au scăzut semnificativ.
Triplarea importurilor din Grecia
Importurile din Grecia au crescut de trei ori în 2024, de la 87.279 tone la 222.160 tone.
Grecia importă cantități substanțial mai mari decât producția proprie, o parte semnificativă fiind re-exportată.
Egipt și Israel, state dependente de importuri
Importurile din țări cu rezerve mari, cum ar fi Kuweit și Emiratele Arabe Unite, au scăzut, fiind înlocuite cu importuri din Egipt și Israel.
Importurile din Egipt au crescut semnificativ, atingând 151.208 tone.
Situația similară se aplică și în cazul Israelului.
Fluxuri suspecte
Fostul ministru al energiei a exprimat suspiciuni cu privire la posibilitatea unor operațiuni de ocolire a sancțiunilor.
„Creșterea bruscă a fluxurilor de aprovizionare și a partenerilor contractuali generează suspiciuni”, a declarat acesta.
