Un medic specialist din Iași avertizează asupra riscurilor potențiale ale înțepăturilor de căpușe. Dr. Florin Roșu subliniază că acestea pot rămâne atașate de gazdă până la câteva zile, dacă nu sunt depistate la timp. Deși nu toate exemplarele sunt periculoase, unele transmit boli grave, precum boala Lyme, febra hemoragică Crimeea-Congo, encefalită sau alte afecțiuni.
Dr. Florin Roșu: „Dacă nu sunt depistate, pot rămâne atașate până la câteva zile”
Căpușele sunt paraziți externi care se hrănesc cu sânge și preferă zonele ierboase și cu vegetație densă. Există diverse specii, iar nu toate mușcăturile sunt periculoase.
„În prezent, deși temperaturile sunt încă moderate, zilele calde devin din ce în ce mai frecvente. Consecutiv, oamenii petrec mai mult timp în natură, expunându-se unor pericole. O astfel de amenințare este înțepătura de căpușă. Dacă nu sunt depistate, pot rămâne atașate de gazdă până la câteva zile. Acestea pot transmite diverse afecțiuni, însă nu toate căpușele sunt purtătoare de boli. După fixare, căpușele migrează spre zonele axilare, inghinale sau scalp. Introduc capul sub piele și se hrănesc, crescând în dimensiuni odată cu absorbția sângelui. Nu zboară și nici nu sar. Gazdele principale sunt rozătoarele, dar accidental pot afecta și oamenii. Infecțiile la oameni apar primăvara și toamna, când căpușele sunt active (aprilie-noiembrie). Transmiterea se face direct, prin mușcătură, sau indirect, prin consumul de produse lactate nepasteurizate de la animale (virusul se poate secreta în lapte). O altă cale de transmitere este cea verticală, de la mamă la făt. Transmiterea de la om la om nu este posibilă. Riscul de contact cu căpușele crește în zonele împădurite cu vegetație densă, unde umiditatea este mai ridicată. Există mai multe specii de căpușe, iar nu toate sunt periculoase.”
Prevenirea înțepăturilor de căpușe
Medicul a explicat metode de prevenire și cum să acționeze în cazul unei înțepături.
„Pentru prevenire, este recomandat să purtați haine lungi și încălțăminte închisă și să folosiți repelente pe zonele expuse. În cazul în care observați o căpușă atașată, nu încercați să o îndepărtați mecanic cu pensete sau alte instrumente, deoarece riscați să rupeți corpul de capul acesteia. Este important să extrageți întreaga căpușă. Extracția trebuie făcută unidirecțional, cu o viteză constantă. Zona afectată devine roșie și are o zonă centrală mai întunecată. Evitați remediile populare, acestea putând agrava situația. Orice persoană înțepată de o căpușă ar trebui să se prezinte imediat la un medic sau la un centru specializat, după ce insecta a fost îndepărtată în siguranță. Medicul va evalua situația și va stabili necesitatea unei supravegheri suplimentare. ”
Pericolul înțepăturilor de căpușe și bolile asociate
Înțepăturile de căpușe pot duce la apariția unor boli grave, precum boala Lyme, encefalita, febra hemoragică Crimeea-Congo și babesioză.
„Printre bolile transmise de căpușe, amintim boala Lyme, determinată de căpușe din genul Ixodes, care transmit infecția cu Borrelia burgdorferi . Această boală necesită un tratament serios, putând avea consecințe grave, în cazuri extreme, până la deces. Prevenirea bolii Lyme implică un tratament cu antibiotice, pe o perioadă de 14-21 de zile. Nu toate înțepăturile de căpușă conduc la boala Lyme. Este o afecțiune cronică, degenerativă care afectează mult calitatea vieții. Simptomele bolii pot fi uneori nespecifice, iar diagnosticul necesită investigații. Encefalita de căpușă se manifestă prin febră, dureri de cap, amețeli, dureri articulare și simptome neurologice. Febra hemoragică Crimeea-Congo se manifestă cu febră înaltă, amețeli, sensibilitate la lumină, dureri abdominale, greață. Babesioza are simptome similare unei răceli: febră, frisoane, oboseală, transpirații, cefalee, mialgii, artralgii, pierderea apetitului, tuse. Se tratează antibiotic. Prin urmare, înțepăturile de căpușe pot reprezenta un pericol semnificativ pe care trebuie să încercăm să îl prevenim pentru a evita complicații.”
