În contextul economic fluctuant din România, sectorul bancar se adaptează constant. Digitalizarea, educația financiară și incluziunea rămân priorități cruciale. Am discutat despre provocările și soluțiile din sistemul bancar cu Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor.
Sistemul bancar românesc este stabil, cu indicatori superiori mediei europene. Rata de solvabilitate se situează la 23,66%, asigurând o lichiditate corespunzătoare pentru finanțarea clienților cu capacitate de rambursare. Directorul executiv al Asociației Române a Băncilor evidențiază un management performant și capitalul solid ale instituțiilor bancare românești, care au gestionat provocările interne și externe. Gabriela Folcuț accentuează importanța dezvoltării incluziunii financiare, în contextul accelerării digitalizării.
Cum percepeți evoluția contextului macroeconomic actual și impactul său asupra sectorului bancar din România?
Gabriela Folcuț: Ne confruntăm cu provocări atât interne, cât și externe. Deficitele macroeconomice, inclusiv cele bugetare și curente, și tensiunile politice pot întârzia reformele fiscale esențiale. Pe plan extern, tensiunile geopolitice și politicile comerciale influențează politicile monetare ale băncilor centrale, generând volatilitate pe piețele financiare internaționale. Contextul actual este marcat de un război la graniță, amplificând aceste aspecte.
„Prioritatea națională este corectarea dezechilibrelor economice, în special a deficitului bugetar.”
Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB. România are un acord cu Comisia Europeană pentru reducerea treptată a deficitului la sub 3%. Nu suntem singuri în această situație; opt state membre UE prezintă deficit bugetar similar. Necesitatea corecției presupune abordarea deficitului de cont curent (importuri mai mari decât exporturi), prin dezvoltarea capacității de producție națională.
Deficitul bugetar este influențat de ponderea economiei informale (26,8% din PIB), de dezvoltarea antreprenorială (un sfert din companii au capital negativ) și de legislația referitoare la societățile comerciale, necesitând o abordare structurată.
Creditul comercial versus creditul bancar
Ponderea creditului comercial față de cel bancar este ridicată, dublând creditul acordat de bănci. Această situație poate genera fragilizarea companiilor în eventualitatea unor crize, crescând rata insolvențelor.
Un alt factor crucial este demografia. România prezintă cea mai mare rată de sărăcie și excluziune socială din UE (32% față de 21% medie UE). Rămâne o problemă sistemică migrația forței de muncă și integrarea tinerilor pe piața muncii (20% din tineri nu sunt integrați în muncă sau studii). Numărul pensionarilor depășește numărul angajaților în diverse județe, amenințând sustenabilitatea sistemului de pensii.
Dezechilibrele sunt influențate şi de alți factori, inclusiv de cheltuielile în anii electorali.
Sunt factori externi, al căror impact este semnificativ asupra României, inclusiv perspectiva negativă reflectată de agențiile de rating.
„Este crucial să evitem o deteriorare a ratingului României prin măsuri solide de reformă fiscală și administrativă. Aștept un prim pachet de modificări fiscale în iunie.”
Băncile, oglinda economiei
Care sunt principalele provocări ale băncilor românești și ce soluții considerați necesare?
Gabriela Folcuț: Băncile reflectă starea economiei. Sectorul construcțiilor și imobiliarelor au inregistrat rate mari de neperformanță în 2008-2010 (48%). Există un risc potențial de creștere a creditelor neperformante, dar rata actuală este de 2,46%, apropiată de media europeană de 1,9%. Creșterea inflației este un alt aspect care trebuie urmărit, anticipate sunt modificări ale dobânzilor de politică monetară pe termen scurt. Sistemul bancar este solid și lichid, suportând dezvoltarea afacerilor bancabile.
Băncile colaborează activ cu autoritățile și sectorul privat pentru atingerea unor obiective comune.
„Sistemul bancar este solid si lichid, mentinând indicatorii deasupra mediei UE. Rata de solvabilitate este de 23,66%. ”
Soluții importante includ absorbția fondurilor europene pentru creșterea exporturilor, pentru a crea un mediu favorabil dezvoltării.
Băncile nu susțin dispariția numerarului
Cum poate fi îmbunătățită incluziunea financiară?
Gabriela Folcuț: Incluziunea financiară este o prioritate. Observăm progrese, dar rata de sărăcie și excluziune socială rămâne ridicată (32%). Incluziunea financiară (71%) este măsurată la populația peste 18 ani. Persoanele care nu sunt incluse financiar au adesea venituri și educație scăzute, fiind cu vârstă peste 65 de ani. Diverse motive, inclusiv teama de popriri și preferința pentru numerar, determină o parte din indivizi să nu aibă conturi curente.
Există o legislație existentă (2017, apoi 2023) destinată contului curent gratuit pentru grupurile vulnerabile sau pentru toți.
„Incluziunea financiară este crucială pentru un sector bancar prospere, iar băncile înțeleg nevoia și fac eforturi pentru creșterea incluziunii graduale.”
Alte soluții includ reducerea plăților în numerar, pentru a reduce impactul economiei informale.
„Nu susținem dispariția numerarului, dar dorim o creștere a plăților electronice pentru o mai bună trasabilitate și incluziune pentru populație și stat.”
Ce rol joacă educația financiară în atingerea incluziunii financiare?
Gabriela Folcuț: Educația financiară este esențială. România a adoptat o strategie națională de educație financiară, implementată prin cursuri (pentru profesori şi elevi), programe, și resurse online.
Colaborarea dintre stat, instituții educaționale și sectorul bancar este vitală.
Cum răspund băncile nevoilor digitale în zona rurală?
Gabriela Folcuț: Digitalizarea este în creștere, 57% dintre români utilizând plata prin internet și mobile banking. Implementarea de POS-uri este importantă pentru mediul rural. Băncile sunt angajate în această provocare, dar este nevoie de un efort consolidat către adoptarea plăților electronice în această zonă.
Care sunt tendinţele în banking-ul digital?
Gabriela Folcuț: Tendințele pozitive includ adoptarea tehnologiilor digitale și sistemul de plăți instant. Platformele instant de plăți, cum ar fi RoPay, sunt exemple clare. Însă, o tendință negativă este creșterea fraudei online. Recomand site-ul sigurantaonline.ro pentru informații despre modalități de prevenire a fraudei.
Colaborarea stat-privat în educația financiară?
Gabriela Folcuț:Colaborarea stat-privat este crucială pentru educația financiară. Există protocol de colaborare între Asociația Română a Băncilor și diverse ministere.
România are un rezultat bun la alfabetizare financiară (comportament şi cunoştinţe), peste media unor ţări europene.
Care sunt cele mai frecvente greșeli în gestionarea financiară personală?
Gabriela Folcuț: Lipsa planificării bugetare este o greșeală comună. Budgetarea trebuie să fie realistă, evaluând corect riscurile (dobânzi variabile, cursuri de schimb, reduceri de venituri). Este important şi diversificarea riscurilor.
