Deputaţii estonieni au adoptat miercuri o lege care interzice rezidenților non-europeni să voteze la alegerile locale. Această măsură vizează un număr semnificativ de cetăţeni ruşi, fapt ce reflectă prudenţa faţă de Moscova a acestei ţări baltice, potrivit AFP.
Amendamentul a fost introdus ca reacție la îngrijorările legate de conflictul din Ucraina. Estonia a susţinut ferm Ucraina după invazia din februarie 2022.
În votul de miercuri, 93 de deputați din cele 101 au aprobat amendamentul constituțional, decizie întâmpinată cu aplauze.
Prim-ministrul estonian Kristen Michal a declarat că decizia este „o victorie pentru toţi”, adăugând într-un mesaj public: „Deciziile locale vor fi luate de cetățenii estonieni, nu de cei din statele agresoare”.
Aproximativ 80.000 de cetățeni ruși dețin un drept de ședere în Estonia, o ţară cu o populaţie de 1,3 milioane de locuitori, independentă din 1991.
Aproape 60.000 de persoane rămân apatride după dezintegrarea Uniunii Sovietice.
Dacă președintele Estoniei promulga această lege, cetățenii non-UE nu vor mai putea vota la alegerile locale. Persoanele apatride vor avea ultima şansă de a participa la scrutinul local din octombrie.
Primarul din Narva, un oraș predominant rusofon la granița cu Rusia, a condamnat hotărârea parlamentarilor.
„Ţara este divizată: voi, estonienii, şi noi, ruşii, iar estonienii nu ne încred, a declarat Katri Raik pentru Delfi.
„Cetățenia sau etnia nu fac pe cineva o amenințare la adresa siguranței”, a afirmat aceasta.
În prezent, rezidenţii permanenţi ai Estoniei au dreptul constituţional de a vota în alegerile locale, dar nu şi în cele naţionale.
„Acurate ambiții imperialiste”
Țările baltice susțin puternic Ucraina, însă atât Estonia, cât și Letonia au semnificative minorități rusofone, uneori în dezacord cu guvernele lor.
Există temeri că Moscova ar putea exploata aceste diferențe pentru a destabiliza Estonia și Letonia, membre ale UE și NATO.
„Dacă Rusia ar fi fost mai conciliantă, nimeni nu ar fi inițiat această măsură”, a afirmat Rein Toomla, expert politic la Institutul Johan Skytte.
„Cetățenii ruși din Estonia sunt victimele acțiunilor Rusiei, nu ale propriilor lor alegeri”, a subliniat Toomla pentru AFP.
În contextul amenințării ruse, Estonia intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare cu cel puțin cinci procente din PIB în anul viitor.
„Rusia nu și-a retras obiectivele şi ambiţiile imperialiste. Aceasta este o amenințare reală pentru Europa şi NATO”, a afirmat Michal săptămâna trecută.
Locuitorii din orașul de frontieră Narva au criticat decizia.
„Este o decizie ciudată”, a declarat un student estonian rusofon pentru AFP.
„Părinții mei au pașapoarte rusești. Locuiesc aici de ani, muncesc, plătesc impozite. De ce nu pot decide ei?”, a adăugat acesta.
Amenințare la securitate
La independența Estoniei de Uniunea Sovietică, o treime din populație era constituită din minorități rusofone, a căror familii emigraseră din alte republici sovietice.
Aceştia nu aveau dreptul la cetățenie din lipsa legăturilor de sânge cu Estonia, solicitanţii trebuind de asemenea să treacă un test de limbă estonă.
Dreptul de vot este doar cel mai recent gest simbolic de distanțare de Rusia.
Statele baltice au început să îndepărteze monumente din epoca sovietică ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
Acţiunea a stârnit indignări din partea Moscovei, care a acuzat oficiali europeni de implicări în demolarea acestor monumente.
