Guvernul american a început să reducă finanțarea universităților, într-un context de scădere accentuată a încrederii publice în aceste instituții – de la 26% în 2012 la 45% în 2023, conform unui studiu realizat de Pew Research.
Noua conducere a restricționat domeniile de studiu și cercetare eligibile pentru asistență financiară din partea statului. Această schimbare pune sub semnul întrebării tradiția sprijinului public pentru inovație, impunând noi condiții pentru obținerea acestor resurse. Potrivit unor surse, noua abordare promovează o educație concentrată pe „tradiții americane și civilizație occidentală”, pe pregătirea forței de muncă și pe restricționarea protestelor și cercetării.
Această modificare substanțială intervine într-o perioadă de scădere a încrederii publice în mediul universitar. Studiul Pew Research arată un declin de la 26% în 2012 la 45% în 2023.
Acțiunile administrației au avut, imediat, impact economic asupra instituțiilor universitare. Universitatea Columbia a primit cereri din partea guvernului federal, iar granturi și contracte în valoare de 400 de milioane de dolari au fost anulate. Temeri semnificative s-au răspândit în mediul academic.
Universitatea din Pennsylvania, unde a studiat și fosta conducere, se confruntă cu înghețarea angajărilor, iar Universitatea Johns Hopkins a anunțat eliminarea a peste 2.000 de locuri de muncă – cea mai mare reducere de personal din istoria sa.
Universitățile susțin că libertatea academică a fost, timp de secole, un motor al progresului științific și cultural al SUA.
Rectorul Universității Illinois Urbana-Champaign a descris situația actuală ca fiind fără precedent, menționând lipsa de coordonare între universități și administrația federală în cei 46 de ani de experiență în educația superioară.
De ce scade încrederea americanilor în universități?
Scepticismul față de universități a crescut, parțial din cauza percepției că acestea funcționează ca afaceri. Cheltuielile ridicate și absența unor soluții pentru reducerea datoriilor studenților au contribuit la această imagine.
O altă influență negativă a fost utilizarea, de către actuala conducere și aliații lor politici, a nemulțumirilor pentru susținerea unei imagini conform căreia universitățile ar fi dominate de idei politice extrem de liberale. Atragând atenția asupra sumelor mari de bani investite în universități, s-a transmis ideea că aceasta „nebunie” ar trebui eliminată.
În ciuda eforturilor de diversificare și de a crește accesibilitatea financiară, universitățile nu au reușit să schimbe percepția opiniei publice. Liderii academici recunosc lipsa unei strategii eficiente de comunicare.
Chiar și campaniile de strângere de fonduri ale universităților de prestigiu nu au reușit să diminueze neîncrederea publică.
Ce impact ar putea avea politicile actuale asupra cercetării americane?
O preocupare majoră este impactul politicilor adoptate asupra cercetării. Universitățile americane sunt noduri importante în inovația globală, finanțate în special după cel de-al Doilea Război Mondial.
Cu toate acestea, reducerea fondurilor și restricționarea proiectelor academice pun în pericol acest sistem strategic, determinând specialiștii să se gândească la consecințele negative.
Libertatea științifică, sub semnul întrebării
În acest context, viitorul universităților americane pare incert, cu o finanțare federală nesigură și libertatea academică pusă sub semnul întrebării. Cercetătorii sunt îngrijorați de potențialele efecte negative asupra domeniilor precum biotehnologia, medicina sau inteligența artificială.
Fără finanțare adecvată, universitățile americane riscă să se degradeze la nivelul unor licee sau colegii comunitare locale.
