Finlanda, stat membru NATO, se pregăteşte să renunţe la tratatul global privind interzicerea minelor antipersonal şi să crească alocaţiile pentru apărare la cel puţin 3% din PIB până în 2029. Decizia vine ca răspuns la ameninţarea militară din partea Rusiei, a declarat marţi guvernul finlandez. În acelaşi timp, Kremlinul susţine că Rusia este dispusă să reia relaţiile cu Finlanda, dar acuză Helsinki că a deteriorat grav colaborarea după aderarea la NATO.
Finlanda, care împarte o lungă frontieră cu Rusia, a devenit membru NATO în 2023. Moscova, după invadarea Ucrainei în 2022, a considerat această decizie ca un pas negativ. Acest gest a determinat Finlanda să abandoneze neutralitatea de decenii.
În 2023, Finlanda a închis graniţa terestră cu Rusia, acuzând Moscova de utilizarea migraţiei ca instrument de presiune. Kremlinul a negat aceste acuzaţii. Închiderea frontierei a fost prelungită pe termen nelimitat.
Preşedintele finlandez, Alexander Stubb, a subliniat necesitatea de a se pregăti pentru restabilirea relaţiilor cu Rusia la un moment dat. El a menţionat că momentul va depinde de evoluţia războiului din Ucraina, dar că Rusia va rămâne un vecin al Finlandei, indiferent de circumstanţe.
Reacţionând la declaraţiile lui Stubb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat robusteţea relaţiilor anterioare dintre cele două state şi a identificat cooperarea reciproc avantajoasă. În schimb, el a criticat aderarea Finlandei la NATO, acuzând ţara de a facilita amplasarea infrastructurii militare NATO pe teritoriul său.
Peskov a afirmat că Finlanda a ales să reducă aproape la zero relaţiile cu Rusia. Cu toate acestea, el a reiterat disponibilitatea Rusiei de a normaliza relaţiile cu statele care doresc acest lucru.
Finlanda se simte amenințată de Rusia și ia măsuri concrete
Ca urmare a ameninţării militare din partea Rusiei, Finlanda intenţionează să renunţe la tratatul internaţional de interzicere a minelor antipersonal. De asemenea, guvernul va creşte alocaţiile pentru apărare la cel puţin 3% din PIB până în 2029.
În luna precedentă, Polonia şi statele baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – au anunţat intenţia de a se retrage de la Convenţia de la Ottawa din cauza ameninţărilor Rusiei.
Renunţarea la tratat ar putea permite Finlandei să stocheze mine antipersonal, în vederea asigurării apărării proprii.
Premierul finlandez a explicat că nu există o ameninţare militară iminentă, dar Rusia reprezintă un risc de durată pentru întreaga Europă. El a subliniat, de asemenea, că retragerea din tratatul privind minele antipersonal va facilita adaptarea la schimbările din contextul securităţii.
Guvernul finlandez va aloca suplimentar 3 miliarde euro pentru apărare, crescând cheltuielile militare de la 2,41% în 2024 la 3% din PIB până în 2029.
Anunţurile au fost făcute în contextul insistenţei preşedintelui SUA, Donald Trump, de a pune capăt conflictului din Ucraina. Această perspectivă a generat temeri legate de reînarmarea şi potenţialele acţiuni ale Rusiei împotriva unor state din Europa.
O necesitate de descurajare
Începând din noiembrie anul trecut, Finlanda a evaluat retragerea din tratatul de la Ottawa, contextul fiind utilizarea de către Rusia a unor asemenea arme în Ucraina.
Ministrul agriculturii şi silviculturii a subliniat că minele antipersonal constituie un element important de descurajare pentru potenţiali agresori.
Aceste dispozitive sunt amplasate subteran şi declanşează detonarea automată la contact.
Finlanda a eliminat peste un milion de astfel de mine după 2012. România a fost ultima ţară din Uniunea Europeană care a ratificat tratatul. Rusia nu a aderat la acest tratat.
Tratatul internaţional, adoptat în 1997, a urmărit reducerea agresivităţii globale, în urma Războiului Rece. Activiştii antimină au primit Premiul Nobel pentru Pace în acelaşi an.
Aceste explozive au cauzat numeroase victime civile în întreaga lume, chiar după sfârşitul conflictelor.
Retragerea din acord va necesita aprobare parlamentară, dar se anticipează că măsura va fi susţinută de majoritatea parlamentului.
