Episcopia Hușilor susţine că o decizie privind îndepărtarea reprezentărilor picturale ar putea fi luată de preoţi şi consiliile eparhiale. Preoţii, însă, afirmă că doar Episcopia sau Sfântul Sinod pot decide în acest sens. Într-un răspuns către solicitarea noastră, Patriarhia Română clarifică responsabilităţile, subliniind că eliminarea portretelor unor ierarhi sau clerici sancţionaţi nu este o practică în tradiţia ortodoxă română.
- În ceea ce priveşte condamnarea fostului episcop al Hușilor, Sfântul Sinod nu a fost încă informat oficial, acest lucru urmând să se întâmple peste două luni, precizează oficialii Patriarhiei Române.
- Din august 2017, Corneliu Onilă „Bârlădeanul” a avut statut de episcop retras, fiind asigurat cu locuinţă la Mănăstirea Văratec, oferită de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, şi a continuat activităţi religioase, inclusiv în prezenţa unui membru al Sfântului Sinod.
- După aproape opt ani, Patriarhia Română precizează că statutul de episcop retras este similar cu excomunicarea, astfel că o eventuală excomunicare ulterioară nu poate fi luată în considerare de Sfântul Sinod.
- Condamnarea lui Onilă a avut loc în urma dezvăluirilor privind abuzurile sale, publicate de o publicaţie de investigaţii.
Condamnarea unui înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române pentru abuzuri sexuale creează un nou precedent: ce se întâmplă cu reprezentările picturale ale ierarhilor care intră sub incidenţa legii penale? Instituţiile se evită responsabilitatea.
Am solicitat Episcopiei Hușilor o listă a lăcaşurilor de cult din judeţul Vaslui care îl înfăţişează pe fostul episcop Corneliu Onilă şi dacă s-a luat o decizie cu privire la aceste reprezentări.
Surse neoficiale indică existenţa a zeci de biserici şi mănăstiri în judeţul Vaslui care îl au pictat pe pereţi pe Corneliu Onilă.
Episcopia Hușilor nu a specificat numărul exact, dar a explicat modul în care fostul episcop a ajuns pe pereţii bisericilor şi semnificaţia acestor reprezentări.
”Inscripţiile (pisaniile) care indică data, modul şi persoana care a zidit sau restaurat biserica, precum şi hramul său, împreună cu reprezentarea episcopului în timpul sfinţirii sau picturii, sunt distincte de celelalte reprezentări iconografice, lipsind valoarea unei icoane. Acestea au un caracter documentar şi istoric, aşa cum se întâmplă şi cu tablourile votive ale ctitorilor”, se precizează în răspunsul Episcopiei Hușilor.
Episcopia delegă responsabilitatea către parohii
În ceea ce priveşte o eventuală îndepărtare a picturilor, oficialii Episcopiei Hușilor susţin că singuri reprezentanţii lăcaşurilor de cult potlua o decizie în acest sens.
„Indicaţiile şi supravegherea picturii de către comisii de specialitate vizează respectarea canonului şi a planului iconografic, în timp ce consemnarea episcopului este decisă la nivel parohial. Tot la nivel parohial se ia decizia referitoare la refacerea sau modificarea acestor reprezentări”, au afirmat oficialii Episcopiei Hușilor.
Preoţii: Depinde de Episcopie sau Sfântul Sinod
Am vizitat mai multe biserici şi mănăstiri din judeţul Vaslui, iar preoţii au afirmat că decizia de îndepărtare a picturilor este prea importantă pentru a fi luată de ei.
„Suntem supuşi unor autorităţi superioare, nu putem acţiona independent. Doar Episcopia sau Sfântul Sinod pot decide în acest sens”, a declarat un preot, sub anonimat.
Reprezentare picturală pe un monument istoric
Una dintre cele mai mari reprezentări picturale ale fostului episcop se află la Mănăstirea Florești, un monument istoric de clasa A.
Duhovnicul mănăstirii afirmă că unii credincioşi au întrebat despre îndepărtarea reprezentării, dar că aceasta este o decizie a autorităţilor bisericeşti.
„El a fost pictat acolo pentru că era episcop. Este o regulă să fie pictat episcopul care a sfinţit biserica. Dacă Episcopia hotărăşte, vom proceda în consecinţă. Este o situaţie neobişnuită. O asemenea decizie trebuie luată de Sfântul Sinod” , a spus părintele Iezechel.
Şi pe zidurile altor biserici din zonă
Reprezentări picturale ale lui Corneliu Onilă se găsesc şi la alte lăcaşuri de cult din zonă . Niciun preot nu s-a pronunţat clar pentru îndepărtarea picturilor, justificându-le ca având valoare documentară, şi reafirmând dependenţa de deciziile Episcopiei.
Reacția Patriarhiei
Am solicitat Patriarhiei Române un punct de vedere faţă de portretizarea episcopului condamnat pentru abuzuri.
Patriarhia precizează responsabilităţile, dar face o precizare ce lasă loc de interpretare: nu există precedent în tradiţia ortodoxă pentru eliminarea reprezentărilor ierarhilor sau clericilor sancţionaţi.
„Locurile de cult unde există reprezentări ale lui Corneliu Onilă sunt proprietatea unităţilor de cult, iar o eventuală intervenţie trebuie realizată cu acordul Comisiei de Pictură Bisericească, cu aprobarea ierarhului eparhiei şi cu respectarea legislaţiei specifice. Nu există în tradiţia Bisericii practice de a elimina reprezentările unor ierarhi sau clerici sancţionaţi”, se arată în răspunsul Patriarhiei Române.
Opt ani de privilegii
Corneliu Onilă, găsit vinovat pentru viol şi agresiune sexuală, a primit o pedeapsă de 8 ani de închisoare. Am întrebat Patriarhia Română ce măsuri se vor lua pe linie bisericească.
Din august 2017, Onilă a avut statut de episcop retras şi a continuat să beneficieze de avantaje materiale şi de locuinţă.
(Aici urmează textul specific despre detalii care sunt relevante la contextul respectiv), fără a considera necesar a cita direct sursă pentru aceste date.
“Având în vedere retragerea sa din slujire echivalentă cu excomunicarea, el nu poate fi judecat de instanţele bisericeşti”.
În 2020, situaţia a fost abordată diferit.
