Accidente de muncă în Europa: România, Grecia și Spania, în topul nefericit

Darius Cojocaru
5 Citit minim
Harta accidentelor de muncă în România și în alte țări din Europa. Numărul e în creștere la noi, dar Grecia și Spania prezintă date cutremurătoare – HotNews.ro

Incidența accidentelor de muncă în România a crescut semnificativ în ultimul deceniu, conform datelor Ministerului Muncii. Numărul accidentelor de traseu, legate de deplasările de la și către locul de muncă, s-a dublat aproape.

Noiembrie 2024: Un grav accident de muncă a avut loc la Complexul Energetic Oltenia, un angajat fiind internat în stare critică după o cădere de la înălțime. În același an, o clădire a unui internat s-a prăbușit parțial în Odorheiu Secuiesc, soldat cu un deces și trei răniți. Cauza prăbușirii nu a fost stabilită.

În Vaslui, un incident la un depozit de cereale a dus la înnăbușirea unuia dintre angajați sub o cantitate mare de grâu. Un coleg, încercând să îl salveze, a fost și el prins de o altă parte a cerealelor.

Incidența accidentelor de muncă crește în România

Incidența accidentelor de muncă, în România, a crescut considerabil în ultimii 10 ani, arată datele Ministerului Muncii. Numărul accidentelor survenite în timpul deplasărilor la/de la serviciu a crescut semnificativ.

În 2014, au fost înregistrate 3.604 accidente de muncă, dintre care 185 mortale. Accidentele de traseu au fost înregistrate cu 386 de cazuri și 16 decese.

În 2019, numărul accidentelor a ajuns la 5.145, cu 182 de decese. Accidentele de traseu au crescut ușor, la 707 cazuri și 29 decese.

În 2024, datele preliminare arată o creștere continuă a numărului total de accidente, la 5.347, dar o scădere a accidentelor mortale, la 108. Accidentele de traseu rămân o problemă, cu 731 cazuri și 10 decese.

Unde se produc cele mai multe evenimente?

Accidentele de muncă sunt concentrate în anumite centre economice.

Județele cu cele mai multe accidente în 2023:

  • București cu 1.072 de cazuri.
  • Urmează Brașov, Timiș, Constanța, Maramureș, Prahova, Argeș și Bihor.

Județele cu cele mai multe decese:

  • Alba, Galați și Gorj au condus la cel mai mare număr decese.
  • Alte județe precum Bacău, Bihor, Constanța, Iași, Maramureș, Neamț, Argeș, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj au înregistrat un număr semnificativ de pierderi.

Sectoarele cu cea mai mare incidență a accidentelor:

  • Comerț
  • Activități nedeclarate; Acest sector este deosebit de îngrijorător din cauza lipsei de reglementare.
  • Construcții, Transporturi, Sănătate umană, Industria alimentară

Sectoare cu cea mai mare incidența a accidentelor mortale:

  • Construcții, Transporturi, Silvicultură, Lucrări civile, Agricultură, Prelucrarea lemnului

Aceste date subliniază riscurile în sectoarele cu activități fizice intense.

Vârsta și experiența – factori cruciali

  • Vârsta: Persoanele între 50 și 60 de ani au cea mai crescută incidență.

  • Vechimea: Aproape 75% dintre accidentați au până la 5 ani vechime în muncă, iar o bună parte un an sau mai puțin. Lipsa experienței contribuie semnificativ la accidente.

Ocupații cu risc crescut:

  • Lucrător comercial
  • Manipulant mărfuri
  • Șofer transport mărfuri
  • Muncitor necalificat în asamblare

Situația din alte țări europene

Diverse țări europene, inclusiv Grecia, prezintă probleme similare. Datele statistice, în anumite țări europene, demonstrează discrepanțe semnificative raportate din punct de vedere al statisticilor oficiale. Probleme specifice persistă în identificarea și raportare a accidentelor de muncă.

În Grecia, din 2025, au loc 53 de accidente de muncă mortale de la începutul anului. Din datele disponibile, sectorul agricol prezintă o incidență ridicată a accidentelor.

Lituania a înregistrat un ușor declin al accidentelor mortale, dar incidente grave au fost înregistrate în anumite perioade.

În Spania, evenimentele de la locul de muncă au scăzut, dar încă au loc două decese zilnice la locul de muncă. Construcțiile rămân un sector cu un risc ridicat.

În Franța, se observă tendințe stagnante sau ușor descrescătoare la accidentele de muncă.

Multe din țări expuse prezintă probleme de subraportare, dificultăți în identificarea cauzelor și lipsă de resurse pentru supravegherea sectoarelor cu risc ridicat.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *