În cadrul unei analize publice, Haliti afirmă că, de peste trei decenii, romii din România sunt reprezentați în Parlament de aceeași structură politică, fără o competiție reală și fără posibilitatea de schimbare prin vot. Conform acestei opinii, această situație contravine principiilor democratice promovate de România după 1989.
„România a încheiat recent un an extrem de electoral, care a lăsat mulți alegători mai neliniștiți decât împăcați. În astfel de momente, când cetățenii sunt vizibil exasperați de status quo și așteaptă o schimbare reală, democrațiile sunt supuse testului prin modul în care funcționează cu adevărat puterea. În acest context, modul în care este reprezentată politic comunitatea romă dezvăluie o poveste mult mai amplă despre România însăși.
Nu este vorba doar despre romi, ci un exemplu extrem care simbolizează ceea ce toți cetățenii exprimă cu voce tare despre problemele din România: alegerile nu au un impact real deoarece schimbarea efectivă lipsește, politicienii nu se preocupă cu adevărat de risipa fondurilor publice și de nivelul de ipocrizie care a devenit intolerabil”, transmite Haliti într-un comunicat.
Un singur reprezentant, indiferent de voturi
Potrivit legislației în vigoare, minoritatea romă beneficiază de un loc rezervat în Parlament. În practică, susține Haliti, accesul la acest mandat este controlat de o singură organizație, care funcționează formal ca ONG, dar acționează ca un partid politic fără o concurență electorală autentică.
„Alegerile legitimează, de fapt, reprezentanți deja impuși de sistem. Chiar și cu o very mică susținere de voturi, mandatele sunt asigurate”, afirmă vicepreședintele Fundației Roma for Europe.
Datele electorale indicate evidențiază o scădere constantă a susținerii: de la circa 80.000 de voturi în anii ’90, la doar 13.881 de voturi în alegerile parlamentare din 2024. În condițiile în care populația romă este estimată la aproximativ două milioane de persoane, susținerea politică ar fi sub 1%.
„Așadar, cum funcționează democrația pentru cea mai mare minoritate europeană, minoritate cu cea mai numeroasă populație în rândul statelor membre UE, în România? Răspunsul este: ca în perioada lui Nicolae Ceaușescu. De peste trei decenii – adică de peste două ori mai mult decât domnia lui Ceaușescu – romii din România sunt reprezentați de aceeași structură politică, susținută de un sistem cu partid unic și finanțată din fonduri publice din 1992 încoace. Puterea s-a schimbat în alte zone ale politicii românești, dar nu și aici. Pentru romi, reprezentarea a rămas statică, izolată de presiunea electorală și permanentă în esență.
Romii nu dispun de nicio metodă de a alege cine să îi reprezinte ca minoritate. Accesul la locul parlamentar rezervat romilor este în mod efectiv monopolizat de o singură organizație, care nu se consideră chiar un partid politic, ci un ONG. Sistemul monopolist, de tip comunist, este atât de cinic încât alegerile legitimează de fapt reprezentanții deja validați de sistem. Aceștia ar ajunge în Parlament chiar dacă ar obține un singur vot”, adaugă acesta.
Finanțare publică de milioane, indiferent de susținere
Un alt aspect criticat este bugetarea publică. Potrivit datelor citate, organizația care deține exclusiv dreptul de reprezentare al romilor primește anual fonduri de la bugetul de stat în funcție de dimensiunea oficială a minorității, nu în funcție de rezultatele electorale.
Doar în anul 2024, suma alocată a fost de 38,1 milioane de lei, aproximativ 7,6 milioane de euro.
„Menținerea poziției politice nu depinde de susținerea votanților romi, ci de structura institțională”, afirmă Haliti.
Nereguli constatate de Curtea de Conturi și OLAF
Criticile se referă și la modul în care au fost cheltuiți fondurile publice. Curtea de Conturi a României a identificat de mai multe ori cheltuieli ilegale sau nejustificate, recuperate ulterior prin procese. La nivel european, OLAF a anchetat proiecte de incluziune a romilor, constatând prejudicii de milioane de euro, cazuri trimise în urmă cu timp pentru urmărire penală.
„Aceștia mențin curțile ocupate. Curtea de Conturi a României a identificat în mod repetat cheltuieli ilegale sau nejustificate legate de activități care implică reprezentarea exclusivă a romilor, iar banii au fost recuperați după litigii îndelungate. La nivel european, OLAF, biroul antifraudă, a investigat proiecte de incluziune a romilor, estimând miliarde de euro utilizate abuziv, și a trimis dosarele spre urmărire penală – însă fără hotărâri publice clare ulterior”, afirmă Haliti.
În lipsa unor alternative democratice, mulți alegători romi se abțin de la vot sau îndreaptă sprijinul către alte formațiuni. Haliti avertizează că partide de extremă dreapta, cunoscute pentru poziții anti-minoritare, obțin rezultate importante în anumite comunități rome.
„Aceasta nu înseamnă că romilor nu le mai pasă de democrație, ci că și-au pierdut încrederea într-un sistem care nu se poate reforme”, adaugă acesta.
Controverse recente și acuzații de incompatibilitate
Se menționează un episod recent, în care reprezentantul comunității rome a fost revocat din funcția de președinte al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților, ca urmare a unor declarații publice considerate incompatibile cu atribuțiile funcției, inclusiv în raport cu drepturile comunității LGBT.
De asemenea, acesta afirmă că responsabilitatea nu revine comunității rome, ci elitei politice, care ar fi tolerat timp de decenii un sistem lipsit de competiție. În opinia sa, deschiderea reprezentării către alegeri reale, liste concurente și lideri înlocuibili va întări procesul democratic al țării, nu îl va submina.
„Privind comparativ, inconsecvența devine evidentă. În țările vecine, minoritățile naționale, precum în Ungaria sau Serbia, aleg reprezentanți prin alegeri directe, liste concurente și conducere înlocuibilă. România aplică aceste standarde pentru cetățenii săi din diaspora, dar le neglijează pentru romi”, avertizează Haliti, concluzionând că implicarea nu se limitează doar la reprezentarea unei minorități, ci afectează încrederea în întreg sistemul democratic românesc.
