Administrația Trump încearcă să elimine dintr-o rezoluție ONU pasajele care reafirmă integritatea teritorială a Ucrainei și condamnă ocupația rusă din Crimeea și alte regiuni, au declarat două persoane familiarizate cu discuțiile interne de la Națiunile Unite pentru Kyiv Post.
Rezoluția anuală, depusă de Ucraina în Comitetul al Treilea al Adunării Generale a ONU – intitulată oficial „Situația drepturilor omului în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei, inclusiv Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol” – reprezintă de ani de zile un reper diplomatic, reafirmând suportul internațional pentru suveranitatea țării afectate de conflict și documentând abuzurile asupra drepturilor omului din zonele sub control rusesc.
La sfârșitul anului trecut, Statele Unite s-au alăturat altor 77 de țări care au votat în sprijinul acestei inițiative, adoptată cu 78 de voturi „pentru”.
Textul recunoștea clar integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, condemna anexarea Crimeei de către Rusia și evidenția deteriorarea situației drepturilor omului în teritoriile invadate.
„Mesajul adresat Moscovei este că Statele Unite nu mai conduc apărarea ordinii internaționale”
În prezent, Washingtonul solicită eliminarea acestor referințe. Două surse diplomatice au declarat pentru Kyiv Post că oficialii americani insistă ca rezoluția să fie reformulată pentru a folosi termeni mai generali – „conflictul din Ucraina” – fără mențiuni despre „integritate teritorială” sau „agresiune”.
Aliații occidentali se tem, în discuții private, că această schimbare ar putea dilua una dintre cele mai constante condamnări anuale ale invaziei ruse în cadrul ONU – și ar semnala o ruptură față de consensul bipartizan menținut în Washington din 2014 încoace.
„Este un exemplu că Washingtonul se îndepărtează de interesele fundamentale ale Ucrainei într-un moment diplomatic sensibil”, a declarat duminică pentru Kyiv Post un diplomat european. „Dacă se renunță la formulare, mesajul către Moscova este că Statele Unite nu mai conduc apărarea ordinii internaționale.”
Comitetul al Treilea al Adunării Generale a ONU, responsabil pentru drepturile omului și asistență umanitară, urmează să voteze această rezoluție în următoarele săptămâni.
Potrivit relatărilor, diplomați din mai multe țări europene fac lobby pentru modificarea poziției americane înainte de vot.
Pentru Kiev, această decizie are o importanță majoră. Rezoluția nu doar condamnă ocupatia rusă, ci și oferă fundamentul juridic pentru acțiuni viitoare de trimitere în fața Curții Penale Internaționale și a altor instanțe internaționale.
Un nou raport ONU evidențiază crimele comise de Rusia
În raportul publicat pe 27 octombrie, comisia a concluzionat că forțele ruse comit crime împotriva umanității – precum omoruri și mutări forțate – prin atacuri sistematice cu drone și deportări din zonele ocupate.
Rezultatele se bazează pe sute de videoclipuri verificate și peste 200 de mărturii ale martorilor, colectate în timpul celor 26 de misiuni de teren în Ucraina și țările dimprejur.
La începutul lunii, președintele comisiei, Erik Møse, împreună cu colegii săi Pablo de Greiff și Vrinda Grover, s-au întâlnit cu oficiali guvernamentali și victime, subliniind că există „motive rezonabile să se creadă” că acțiunile Rusiei de mutare și violență sunt deliberat coordonate.
„Nu sunt incidente izolate”, a afirmat Møse la prezentarea raportului. „Ele fac parte dintr-o politică de stat destinată să șteargă identitatea și prezența ucraineană din zonele ocupate.”
Subminarea partenerilor – din nou
Pentru mulți diplomați implicați în activitatea ONU, poziția noului guvern american amintește de perioade anterioare în care Washingtonul s-a distanțat de aliați – de la suspendarea temporară a sprijinului pentru Kiev în 2019 până la încercări vechi de a diminua formulările privind responsabilitatea Rusiei în forumurile internaționale.
Deși oficialii americani susțin că această modificare are scopul de a face rezoluția „mai inclusivă” și „orientată spre viitor”, diplomații occidentali consideră, în discuții private, că această schimbare face parte dintr-un trend mai larg: reducerea referințelor la agresiunea Rusiei în mediul multilateral.
„Nu e doar o chestiune de semantică”, a explicat un diplomat european de rang înalt implicat în negocieri. „Este despre modul în care lumea recunoaște sau nu ilegalitatea ocupației ruse – sau dacă începe să o accepte ca fiind un fapt împlinit.”
Cu apropierea votului, aliații speră ca Washingtonul să își reevalueze poziția. Deocamdată, însă, poziția oficială indică un angajament fragil: susținerea pentru apărarea frontierelor Ucrainei – odinioară un pilon al unității transatlantice – este, din nou, pusă la îndoială.
