Conform cotidianului britanic The Telegraph, emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui, vor merge la Moscova pentru a face această ofertă. Aliații europeni au respins ideea recunoașterii teritoriilor ocupate de Rusia, iar un analist român a avertizat că un astfel de plan ar putea avea „consecințe dezastruoase, cu impacturi potențial catastrofale pe termen mediu și lung”.
Statele Unite sunt pregătite să recunoască controlul Rusiei asupra Crimeei și altor regiuni ucrainene ocupate pentru a facilita un acord menit să pună capăt conflictului.
Reuters notează că Donald Trump a trimis pe Steve Witkoff și pe ginerele Jared Kushner pentru a transmite direct președintelui Vladimir Putin această ofertă la Moscova.
Planul de recunoaștere a teritoriului, care încalcă convențiile diplomatice ale SUA, poate fi implementat, în ciuda temerilor aliaților europeni ai Ucrainei, care au avertizat asupra unor consecințe grave ale acestei decizii.
„Este tot mai evident că administrația americană nu ține cont de poziția europeană. Ei argumentează că europenii pot decide după bunul plac,” a declarat o sursă informată, citată de publicație.
Obiectivul lui Putin
Președintele Rusiei a afirmat joi că recunoașterea oficială de către Washington a Crimeei și a regiunilor Donețk și Luhansk ca teritorii ruse va fi un aspect-cheie în negocierile pentru un plan de pace propus de președintele american.
Putin a accentuat că conducerea de la Kiev este considerată ilegitimă, astfel încât orice inițiativă de pace trebuie să fie recunoscută de partenerii internaționali.
„Dorim să ajungem la un acord cu Ucraina, însă în condițiile actuale acest lucru este aproape imposibil, din punct de vedere juridic. Trebuie ca decizia să fie acceptată internațional,” a explicat liderul de la Moscova.
Vineri, Kremlinul a anunțat că a primit o strategie actualizată pentru soluționarea conflictului, elaborată după discuțiile dintre oficialii ucraineni și cei americani, desfășurate la Geneva weekend-ul trecut.
Inițial, un plan de pace în 28 de puncte, elaborat de Witkoff după consultări cu oficialii ruși, prevedea recunoașterea „de facto” a Crimeei și a celor două regiuni estice din Donbas de către SUA.
Strategia includea și recunoașterea „de facto” a controlului Rusiei asupra teritoriilor din spatele liniei de contact din regiunile ucrainene Herson și Zaporijie, după semnarea unui acord de încetare a focului.
La Geneva, oficialii ucraineni și americani au negociat un plan nou, mai puțin favorabil Moscovei. Totuși, surse indică că ofertelor americane de recunoaștere le-au rămas în strategie elemente importante.
„Nimeni sănătos la cap nu ar semna astăzi un document de renunțare la teritoriu”
Ucraina nu ar fi obligată să recunoască controlul Rusiei asupra teritoriilor anexate ilegal din 2014.
Constituția ucraineană interzice oricărui președinte sau guvern să cedeze teritorial fără a supune această decizie referendumului național.
Andrii Iermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, și Rustem Umerov, consilier pentru securitate națională, urmau să plece în Florida pentru discuții cu oficialii americani în acest weekend.
Într-un interviu pentru revista Atlantic, Iermak a afirmat: „Nimeni sănătos la cap nu ar semna un acord de renunțare la teritoriu în aceste condiții.”
„Constituția interzice explicit această decizie. Nimeni nu poate face acest lucru, cu excepția cazului în care dorește să încalce legea și să contravină dorinței populare,” a menționat el.
Ultimul plan de pace a omis cele mai delicate aspecte, inclusiv eventuale concesii teritoriale finale, acestea urmând a fi discutate ulterior, în întâlniri directe între Zelenski și Trump.
„Nimeni sănătos la cap nu ar accepta astăzi o astfel de înțelegere”
Autoritățile ucrainene consideră că recunoașterea controlului Rusiei asupra teritoriilor anexate ilegal în 2014 nu va fi acceptată.
Constituția ucraineană prevede clar că orice cedare teritorială trebuie supusă unui referendum național, iar oficialii ucraineni nu intenționează să accepte astfel de hotărâri.
Andrii Iermak a menționat: „Nimeni sănătos la minte nu ar semna un astfel de document acum. Legea noastră interzice acest lucru, iar orice tentative ar contraveni voinței poporului.”
Cel mai recent plan de pace a evitat cele mai controversate aspecte, inclusiv orice concesii finale, acestea fiind supuse negocierilor directe între Zelenski și Trump în etapă ulterioară.
„Îngrijorări din partea europenilor”
Propunerea de recunoaștere făcută de Washington a generat temeri în rândul aliaților europeni, care au reafirmat că nu susțin ajustări forțate ale frontierelor.
„Am consolidat principiul că granițele nu trebuie modificate prin forță. Acesta rămâne unul dintre pilonii fundamentali pentru stabilitatea și pacea în Europa și în întreaga lume,” au declarat oficialii aliați ai Ucrainei, reuniți într-un summit recent.
Până în prezent, SUA și statele europene nu au recunoscut controlul Rusiei asupra Crimeei, peninsula anexată ilegal în 2014 de către Rusia.
În septembrie 2022, Moscova a anunțat anexarea regiunilor Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijie, deși nu a reușit încă să controleze în totalitate aceste teritorii ucrainene.
„Impacturi potențial fatale pe termen mediu și lung”
Recunoașterea de către SUA a teritoriilor ocupate de Rusia, inclusiv a Crimeei, ar avea implicații și pentru România.
Specialistul Marius Ghincea, de la ETH Zurich, într-un interviu pentru HotNews, avertizează asupra consecințelor recunoașterii de către Washington a teritoriilor controlate de Rusia.
„Planul are efecte strategice indirecte pentru România, generând dileme privind securitatea în Marea Neagră, mai ales în domeniul exploatării resurselor de hidrocarburi, esențială pentru securitatea noastră energetică,” a explicat el.
Propunerile creează un precedent politic al acceptării cuceririlor militare ruse, slăbind normele ce asigură integritatea frontierelor și impunând limitări NATO în estul continentului, ceea ce ridică întrebări despre capacitatea Alianței de a menține o poziție de apărare și descurajare în Marea Neagră și pe întregul flanc estic,” a adăugat expertul.
„Pentru România și Republica Moldova, astfel de planuri reprezintă un risc extrem, cu implicații potențial catastrofale pe termen mediu și lung,” a subliniat Ghincea.
