Potrivit publicației Financial Times (FT), care se bazează pe declarațiile a doi diplomați nordici de rang înalt cu acces la informații ale serviciilor secrete ale NATO, nu există indicii privind prezența unor nave sau submarine rusești sau chineze în apele din jurul Groenlandei în ultimii ani.
„Pur și simplu nu este adevărat că chinezii și rușii se află acolo. Am verificat informațiile. Nu sunt nave, nu sunt submarine”, a afirmat unul dintre diplomați, citat de FT. Un alt diplomat nordic a susținut că afirmațiile conform cărora apele din jurul Groenlandei ar fi „pline” de vase rusești și chineze sunt nefondate, menționând că eventualele activități rusești au loc pe partea rusă a Arcticii.
Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile din articolul FT. Casa Albă și NATO nu au comentat solicitările agenției.
Datele de urmărire a navelor contrazic acuzațiile
Datele de monitorizare a traficului maritim furnizate de MarineTraffic și LSEG nu indică prezența navelor chineze sau ruse în apropierea Groenlandei, conform Reuters. În acest context, Danemarca a respins în mod repetat declarațiile lui Trump, care nu a prezentat dovezi concrete în sprijinul acestora.
Ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, citat de Reuters, a afirmat anterior în săptămână că „imaginea creată, cu nave rusești și chineze chiar în fiordul Nuuk și investiții chineze masive, nu corespunde realității”.
Trump afirmă: „Statele Unite trebuie să controleze Groenlanda”
Președintele Donald Trump a declarat vineri că Statele Unite „trebuie să controleze Groenlanda” pentru a preveni o posibile ocupație a teritoriului de către Rusia sau China. Groenlanda este un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, cu o importanță strategică crescută și resurse minerale semnificative.
În urma acestor declarații, parlamentul groenlandez a anunțat vineri seara că va convoca o ședință pentru a discuta răspunsul la ceea ce a fost descris drept amenințări din partea americanilor privind preluarea controlului asupra insulei, relatează Reuters.
Persistența lui Trump privind Groenlanda, după o intervenție militară a SUA în Venezuela, stârnește îngrijorare în rândul celor aproximativ 57.000 de locuitori ai insulei, care își doresc, în mod larg, independența.
Reacții dure din Suedia și Europa
Premierul suedez, Ulf Kristersson, a criticat duminică „retorica amenințătoare” a administrației americane față de Groenlanda și Danemarca, conform Reuters și AFP.
În timpul unei conferințe anuale de securitate din nordul Suediei, Kristersson a declarat că ordinea mondială bazată pe reguli este mai amenințată decât în ultimele decenii.
„Suntem foarte critici față de acțiunile și intențiile Statelor Unite în Venezuela, din perspectiva dreptului internațional, și probabil și față de retorica exprimată împotriva Groenlandei și Danemarcei”, a declarat Kristersson, citat de Reuters. El a adăugat că „Statele Unite ar trebui, din contră, să mulțumească Danemarcei, care a fost un aliat foarte loial de-a lungul anilor”.
Potrivit AFP, Kristersson a avertizat că o eventuală „capturare” a Groenlandei de către SUA ar constitui o încălcare a dreptului internațional și ar putea încuraja alte state să adopte acțiuni similare, calificând această posibilitate drept „periculoasă”.
De asemenea, ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a solicitat Statelor Unite să „înceteze șantajul” în încercarea de a controla Groenlanda.
Context istoric și poziția Groenlandei
Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953 și a obținut statutul de autonomie în 1979. Teritoriul este bogat în resurse minerale și a devenit o rută maritimă strategică pe fondul topirii icebergurilor din Arctic. Populația și conducerea locală resping ideea de a deveni parte a Statelor Unite și subliniază că viitorul insulei trebuie decis de groenlandezi.
Din 1951, există un acord de apărare între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, care le conferă forțelor armate americane libertate de acțiune pe teritoriul groenlandez, cu condiția informării prealabile a autorităților locale.
Miza reală – securitatea regiunii arctice
În contextul acestor tensiuni, Regatul Unit a anunțat că colaborează cu aliații NATO pentru a spori securitatea în zona Arcticii, după declarațiile ministrului britanic al transporturilor, Heidi Alexander, care a menționat că trupe britanice ar putea fi trimise în Groenlanda.
Ministrul a declarat că discuțiile privind consolidarea securității regiunii ca răspuns la amenințările Rusiei și Chinei sunt parte a activității curente a NATO și nu constituie un răspuns direct la declarațiile lui Trump, informează PA Media și dpa.
Aceste informații vin după ce publicația The Sunday Telegraph a menționat că sunt analizate planuri pentru o misiune NATO în Groenlanda, posibil să includă trupe, nave și avioane britanice. Oficialul britanic a subliniat că astfel de discuții sunt mai mult o detectare a tendințelor, decât planuri concrete.
El a adăugat că Marea Britanie împărtășește evaluarea SUA conform căreia regiunea Arctică devine tot mai disputată din cauza ambițiilor Rusiei și Chinei.
Fostul ambasador britanic la Washington, Peter Mandelson, a afirmat că nu are credință într-o intervenție militară americană împotriva unui aliat NATO. „Nu va avea loc o debarcare americană în Groenlanda. Vor fi discuții, consultări și negocieri. Realitatea este că Arcticii trebuie securizați împotriva Chinei și Rusiei”, a declarat Mandelson, citat de PA Media și dpa.
