Inteligența artificială devine din ce în ce mai prezentă în viața noastră, și ideea unui avatar AI care să pledeze într-un proces nu mai pare o ficțiune științifico-fantastică. Însă, când această idee devine realitate, sistemul judiciar american se confruntă cu dileme etice și juridice de nerezolvat. Un recent caz, la Curtea Supremă din New York, ilustrează cât de rapid entuziasmul tehnologic poate fi frânat când intră în coliziune cu rigorile juridice.
Pe data de 26 martie 2025, Jerome Dewald, implicat într-o dispută laborală, a ales să-și prezinte argumentația înaintea judecătorilor printr-un videoclip în care nu el apărea, ci un avatar AI, atrăgător și zâmbitor, generat cu ajutorul unei platforme digitale. Reacția instanței a fost rapidă și fermă: videoclipul a fost oprit, iar Dewald a fost sancționat pentru lipsa de transparență.
Judecătoarea Sallie Manzanet-Daniels, parte din completul de cinci judecători, a intervenit imediat ce avatarul a început să vorbească. A cerut oprirea filmării și a criticat categoric faptul că Dewald nu a informat instanța despre natura digitală a intervenției sale. Reacția ei a fost directă: „Nu accept manipularea.”
Deși Dewald susține că nu a avut intenția de a înșela, instanța a perceput gestul ca o abatere semnificativă de la procedură, chiar dacă nu era un avocat, ci o persoană care se reprezenta singură în proces.
Motivul pentru care Dewald a apelat la această soluție a fost, potrivit declarațiilor sale, dorința de a transmite mesajul său mai clar și de a evita hesitările sau emoțiile inerente unei apariții în fața instanței. El a încercat să creeze un avatar care să-i semene, dar nu a reușit la timp, alegând în final o versiune generală, dar „prezentabilă”.
Alte cazuri și lecții din trecut: AI-ul nu este avocat
Deși incidentul din New York este evident neobișnuit, nu este primul caz în care inteligența artificială creează probleme în instanțele de judecată. În iunie 2023, doi avocați și firma lor au fost amendați după ce au folosit ChatGPT pentru cercetare juridică, citând date fictive. Un alt exemplu concludent a fost folosirea AI în dosarele juridice ale lui Michael Cohen, fost avocat al lui Donald Trump, care a inclus, involuntar, decizii inventate de un chatbot.
În ambele situații, avocații au susținut că au greșit, neînțelegând pericolul folosirii unor instrumente care produc date inexacte. Diferența față de cazul lui Dewald este că el a optat conștient pentru această soluție, fără să fie la curent cu toate regulile procedurale. Nu este de mirare, deci, reacția fermă a instanței.
În schimb, Curtea Supremă din Arizona a început în luna precedentă să folosească avatare AI pentru comunicare publică, prin personajele „Daniel” și „Victoria”. Aceștia prezintă în termeni simpli deciziile judecătorilor, dar prezentarea nu este echivalentă cu o pledoarie – diferența este substantială.
Linia fină între inovație și integritate juridică
Cazul lui Jerome Dewald ar putea deveni un precedent relevant în contextul actual, unde granița dintre utilitatea AI-ului și limitările sale juridice devine din ce în ce mai dificil de trasat. Profesorul asociat la William & Mary Law School, Daniel Shin, declară că nu-i surprinde atitudinea lui Dewald, considerând-o inevitabilă. În opinia sa, avocații nu ar apela la o astfel de soluție, dar persoanele care se reprezintă singure adesea ignoră riscurile tehnologice.
De asemenea, apare o întrebare crucială: dacă avatarul AI ar fi semănat perfect cu Dewald și nu ar fi fost recunoscut ca fiind generat de o tehnologie digitală, ar fi instanța decis diferit? Adevărata provocare abia acum începe, pentru că tehnologia progresează constant. Și dacă în prezent avatarurile sunt evidente ca fiind artificiale, mâine ele ar putea fi aproape imposibil de distins de oameni reali.
Chiar și Dewald recunoaște că încearcă să țină pasul cu tehnologia, participând la webinarii ale Baroului American despre folosirea AI în sistemul juridic. Însă, dorința de modernitate nu justifică încălcarea regulilor esențiale de transparență într-o instanță de judecată.
Procesul său este încă în curs, dar lecția este clară: AI-ul este un instrument valoros, dar, cel puțin pentru moment, nu poate înlocui vocea umană în lumea legii.
