Un studiu recent realizat în Franța relevă o tendință a modelelor de inteligență artificială, inclusiv a celor mai populare, precum ChatGPT, Gemini, Grok și LLaMA, spre idei progresiviste și pro-europene. Studiul, condus de compania Trickstr, a supus 14 modele lingvistice unui test electoral inovator, adresându-le peste 41.000 de întrebări de natură politică, inspirate din sondaje de opinie.
Inteligența artificială și alegerile: care sunt preferințele algoritmilor?
Întrebările abordau diverse aspecte politice, de la aprecierea unor lideri politici, precum François Bayrou, Marine Le Pen sau Raphaël Glucksmann, până la teme societale, precum imigrația, economia, ecologia, pedeapsa cu moartea și solidaritatea socială.
Rezultatele, surprinzătoare la prima vedere, arată un acord constant al modelelor de IA cu valorile asociate stângii politice. Partidul care se corelează cel mai bine cu răspunsurile AI a fost EELV (partidul ecologist din Franța), în timp ce cel mai puțin compatibil a fost RN (Rassemblement National – extrema dreaptă).
Chiar și Grok, AI-ul lui Elon Musk, manifestă o orientare spre stânga
Un aspect remarcabil al studiului este poziționarea lui Grok, inteligența artificială creată de Elon Musk, cunoscut pentru criticile sale la adresa unor curente politice și pentru poziții adesea considerate conservatoare. Cu toate acestea, și Grok a demonstrat o înclinație spre idei progresiviste, susținând imigrația și evaluând pozitiv lideri politici de stânga.
Cercetătorii atribuie acest fenomen surselor utilizate în antrenarea modelelor: articole de presă, lucrări academice, cărți și eseuri, preponderent de orientare progresistă. Prin urmare, inteligența artificială nu reflectă neapărat o perspectivă ideologică proprie, ci mai degrabă tendințele existente în datele pe care a fost antrenată.
Inteligența artificială – un nou jucător în formarea opiniei publice?
Studiul ridică o problemă fundamentală: cât de mult poate influența inteligența artificială opinia publică? Răspunsurile generate zilnic de aceste modele la milioane de întrebări, de la educație civică până la teme politice, pot modela în mod subtil percepțiile utilizatorilor.
Similar algoritmilor Google, YouTube sau rețelelor de socializare, inteligența artificială nu este doar un instrument de informare neutră, ci poate influența în mod substantial, mai ales dacă răspunsurile sunt considerate obiective și impersonale. Complexitatea procesului de selecție, moderare și ajustare a răspunsurilor, face din inteligența artificială o „cutie neagră” dificil de interpretat de utilizator.
Concluzia studiului: AI nu votează, dar poate influența votul
Deși inteligența artificială nu are drept de vot, impactul său în spațiul public este deja semnificativ. Autorii studiului propun o mai mare transparență în ceea ce privește datele de antrenare și filtrarea răspunsurilor generate. Lipsa unei supravegheri clare creează riscul ca inteligența artificială să influențeze subtil, dar eficient, convingerile a milioane de oameni.
În concluzie, dacă inteligența artificială ar vota, ar opta pentru un progresism și o perspectivă pro-europeană. Acest fapt ne obligă să reflectăm asupra viitorului tehnologiei și al democrației.
