Investițiile în studii universitare, care au reprezentat o strategie importantă în trecut, devin din ce în ce mai riscante în 2025, mai ales pentru generația Z. Într-o lume din ce în ce mai dominată de inteligența artificială, unde fiecare loc de muncă este vulnerabil la automatizare, tinerii îşi reevaluează alegerile educaţionale şi profesionale. Aproape jumătate dintre ei consideră că facultatea a fost o pierdere de timp şi resurse financiare.
Aceste concluzii rezultă dintr-un studiu realizat de o platformă de angajare, care surprinde o discrepanţă clară între generaţii. Dacă doar o mică parte din generaţiile anterioare regretă investiţia în învăţământ superior, la generaţia Z acest procent ajunge la 49%. Motivul principal este că companiile nu mai caută diplome, ci competenţe practice, mai ales în domenii precum tehnologia și inteligența artificială.
Absolvenţii proaspăt ieşiţi din universităţi, așteptând un loc de muncă bine plătit, descoperă rapid că instrumente precum ChatGPT sau Copilot reduc semnificativ avantajul oferit de o diplomă universitară. În numeroase situații, un angajator preferă un candidat care utilizează eficient inteligența artificială, decât unul cu un curriculum impresionant, dar incapabil să colaboreze cu tehnologia modernă.
Studiul, bazat pe răspunsurile a 772 de absolvenți din Statele Unite, demonstrează că această percepție reflectă o schimbare reală şi sistemică. Angajatorii nu mai acordă importanţă exclusivă diplomelor, ci pun accent pe adaptabilitate, capacitatea de învățare continuă și familiaritatea cu tehnologiile moderne. Această tendință se extinde şi la pozițiile de conducere, care necesită înțelegerea și integrarea inteligenței artificiale în strategiile operaționale.
Organizații în căutarea competențelor, nu a diplomelor: pregătirea în 2025
În acest context, companiile activează pentru a se adapta. Companii importante din sectorul tehnologic lansează platforme gratuite de instruire în domenii precum inteligența artificială, învățarea automată, analiza datelor și alte abilități necesare. În paralel, platformele online de învățare înregistrează o creștere semnificativă a cererii pentru cursuri de inteligență artificială și inginerie de prompturi.
În loc să solicite diplome complete, companiile caută acum specialiști motivați, curioși şi capabili să aplice imediat cunoștințele dobândite. Un experț în recrutare afirmă clar: „Pentru ca o organizație să prospere în era inteligenței artificiale, fiecare angajat trebuie să înțeleagă cum funcționează tehnologiile și cum să le utilizeze.”
În concluzie, pentru a rămâne competitiv, este esențial să înveți continuu şi să te specializezi în domeniile relevante. Fie că este vorba despre ingineria prompturilor, automatizarea proceselor, analiza datelor sau crearea de conținut cu ajutorul inteligenței artificiale, contează mai mult capacitatea de a învăța rapid și a deveni relevant, decât diploma obținută.
Perspective pentru generația Z şi sistemul educaţional
Pentru mulți tineri, realitatea este de-a dreptul frustrantă. Investiții financiare și timp dedicate studiilor universitare se dovedesc inadecvate față de schimbările piaței muncii. În fața automatizării şi a inteligenței artificiale, tinerii caută programe de formare mai concise, intense și practice.
Bootcamp-urile de programare, cursurile specializate și certificările internaționale devin deci criterii importante pe piața muncii. Universitățile trebuie să se adapteze rapid, pentru a rămâne relevante pentru o generație care caută competențe practice, immediate şi aplicabile.
Pe termen lung, educația se va transforma profund. Cunoştinţele teoretice nu mai sunt suficiente. Este necesară o colaborare strânsă între universități şi industria, cursuri care să includă inteligența artificială şi o mentalitate orientată către învățare continuă.
Pentru tinerii generației Z, crescuți cu tehnologia și inteligența artificială la îndemână, întrebarea cheie nu mai este „Ce universitate ai terminat?”, ci „Ce poți face cu inteligența artificială?”
