„Locurile de muncă dispar mai rapid decât oamenii pot să se recalifice, ceea ce generează instabilitate socială și tensiuni”, afirmă Gary Grossman, expert în tehnologie și director global al Centrului de excelență Edelman.
Inteligența artificială ne schimbă radical viața, fără echivoc. Guvernele ar trebui să renunțe la reticență și să comunice transparent despre această evoluție, subliniază Gary Grossman într-un articol publicat pe un site american dedicat tehnologiei.
Această transformare nu are doar potențial negativ, ci și oportunitatea de a reflecta asupra sensului existenței noastre. Nu ca beneficiari ai progresului, ci ca gardieni ai sensului, adaugă el.
Sam Altman și Elon Musk prevăd un viitor plin de potențial
Grossman este mai preocupat și sceptic decât Sam Altman, CEO-ul OpenAI. Altman a scris pe blogul său un articol intitulat „Singularitatea blândă”, afirmând că omenirea a depășit un punct crucial în dezvoltarea inteligenței artificiale.
Altman descrie un viitor apropiat în care inteligența artificială transformă discret și benefic viața umană. Elon Musk susține, la rândul său, că progresul s-a accelerat exponențial și va transforma radical societatea în următorul deceniu.
Anul 2027 – un punct de cotitură
Altman folosește o metaforă din fizică pentru a ilustra punctul de neîntoarcere: „Suntem dincolo de orizontul evenimentelor”. El sugerează o ascensiune constantă, aproape imperceptibilă, către o stare de abundență.
Până în 2027, anul crucial, inteligența artificială va fi la fel de accesibilă ca electricitatea, roboții vor îndeplini sarcini practice, descoperirile științifice vor progrese rapid, iar umanitatea, ghidată corect de guverne și cu intenții bune, va prospera.
„Cine beneficiază și când?”
Gary Grossman, în articolul său, ridică întrebări profunde:
- „Prin ce fel de lume trebuie să trecem pentru a ajunge acolo?”
- „Cine va beneficia și când?”
- „Ce aspecte rămân nespuse în acest proces lin de progres?”
Expertul analizează apoi viziunea „singularității blânde” a lui Altman, considerând-o „resigurătoare, chiar seducătoare, tocmai pentru că evită problemele reale.”
Un viitor în care IA aduce beneficii și dislocări
Gary Grossman amintește de scriitorul de science-fiction William Gibson, care prezintă un scenariu mai pesimist asupra viitorului omenirii sub influența inteligenței artificiale.
În romanul „Periferic” al lui Gibson (adaptat și într-o serie TV), tehnologiile stralucite ale viitorului sunt precedate de o perioadă dificilă, marcată de dezastre climatice, pandemii, prăbușiri economice și pierderi masive de vieți.
Tehnologia avansează, dar societatea se fragmentează. Romanul pune întrebarea nu dacă progresul are loc, ci dacă civilizația prospere în acest proces.
Însă rămâne neclar dacă IA ne va ajuta să evităm catastrofele sau doar ne va însoți în timpul acestora. Convingerea în potențialul IA nu este o garanție a rezultatelor pozitive, iar dezvoltarea tehnologică nu reprezintă automat un destin benefic.
Expertul mai afirmă că IA aduce beneficii concrete, dar și transformări disruptive. Unele comunități vor prospera, în timp ce altele se vor confrunta cu dificultăți, capacitatea noastră de adaptare devenind factorul decisiv.
Oamenii înlocuiți de roboți – o perspectivă viitoare
Grossman crede că în viitorul apropiat automatizarea va inundă societatea înainte ca instituțiile să fie pregătite. Locurile de muncă dispar mai rapid decât oamenii se pot recalifica, amplificând instabilitatea socială.
Recent, această problemă, prezentă anterior în literatură și filme, a fost reluată de cercetătorii de la laboratorul de IA Anthropic. Aceștia au anticipat că locurile de muncă în birouri vor fi automatizate în următorii cinci ani.
Deși cauzele sunt complexe, există indicii că acest proces a început. Piața muncii intră într-o nouă fază, mai puțin stabilă și mai puțin previzibilă, impactând cum societatea distribuie sensul și securitatea.
„Aceste speculații ne amintesc că chiar și tehnologiile benefice pot avea efecte sociale volatile, mai ales atunci când câștigurile lor sunt distribuite inegal”, observă expertul.
Migrația nu este doar a forței de muncă, ci și a scopului
Impactul IA asupra societății este deja vizibil. Nu este doar o schimbare a competențelor și a sectoarelor, ci o transformare a modului în care creăm valoare, încredere și apartenență.
Aceasta este migrația colectivă: nu doar o schimbare a forței de muncă, ci și a scopului, afirmă Gary Grossman.
Pe măsură ce IA reconfigurează domeniul cunoașterii, structura socială este fragmentată și reconfigurată – în bine sau în rău. Important nu este doar cât de rapid evoluăm ca societate, ci și cât de atentă este această evoluție.
Problema nu este că lumea se schimbă, ci că putem pierde o bază comună
De secole, societățile s-au bazat pe o realitate comună, un fond comun de fapte, narațiuni și instituții care definesc modul în care oamenii înțeleg și se înțeleg reciproc.
Acum, riscul nu este doar dezinformarea, ci eroziunea lente a fundamentelor sensului comun.
Fluxurile de știri personalizate, căutările și recomandările adaptate creează subtile fracturi în sfera publică, influențând percepția asupra adevărului și cunoașterii.
Grossman amintește de îngrijorarea lui Yuval Noah Harari cu privire la această schimbare. Pentru Harari, cea mai mare amenințare a IA nu sunt prejudiciile fizice sau pierderea locurilor de muncă, ci captarea aspectelor emoționale.
Sistemele de IA devin din ce în ce mai bune la simularea empatiei, imitarea îngrijorării, adaptând narațiunile la psihologia individuală și modelând modul în care oamenii gândesc, simt și atribuie valoare.
„Soarta omului nu este de a depăși sau de a se contopi cu mașinile”
Harari consideră că pericolul nu este minciuna AI, ci convingerea ei subtilă. Se vor pierde locuri de muncă, dar și povești despre valoare, expertiză și apartenență.
Soarta umană nu este de a depăși sau de a se contopi cu mașinile, ci de a-și îmbunătăți capacitatea de discernământ, context și gândire etică, conchide Grossman.
