Dreptul, ca și multe alte domenii, se transformă profund odată cu apariția inteligenței artificiale (IA). Birourile juridice utilizează atât instrumente generale de IA, cât și platforme specializate pentru serviciile juridice. Platformele specializate asigură precizie, informații actualizate în timp real și funcționalități specifice dreptului, pe care instrumentele generice de IA nu le oferă.
O cercetare recentă, realizată de Asociația Internațională a Avocaților, arată că, din 333 de respondenți, 210 birouri de avocatură au declarat utilizarea IA în activitatea lor. Întreprinderile mai mari sunt pionierii acestei schimbări: 100% din firme cu peste 500 de avocați au raportat integrarea IA, în timp ce firme mai mici (cu 1-100 de avocați) au o adopție mult mai redusă, doar 68% utilizând IA. Aplicarea IA este mai extinsă în Europa (inclusiv Marea Britanie) și Statele Unite, precum și în rândul firmelor cu activități multijurisdicționale.
Decana unei facultăți de drept din Spania oferă o statistică globală a profesiei: aproximativ 20 de milioane de locuri de muncă la nivel mondial, inclusiv 12 milioane de avocați, aproximativ 4 milioane de asistenți juridici și 4 milioane de lucrători operaționali și administrativi. Mai mult, aceasta implică încă 14 milioane de locuri de muncă în ecosistemul său mai amplu, cuprinzând notarii, traducătorii și alți profesioniști din domeniu.
Raportul identifică principalele provocări legate de implementarea IA în profesiile juridice:
- Elaborarea de politici privind IA și mecanisme de guvernanță pentru a promova încrederea, a reduce riscurile și a asigura respectarea normelor.
- Evaluarea minuțioasă și monitorizarea constantă a instrumentelor de IA înainte și în timpul implementării lor.
- Formarea avocaților și personalului administrativ pentru integrarea eficientă a IA în fluxurile de lucru.
- Abordarea îngrijorărilor clienților legate de utilizarea datelor pentru dezvoltarea IA.
- Asigurarea conformității cu obligațiile legale și etice.
„Ritmul adoptării IA în domeniul juridic variază, determinând disparități în calitatea serviciilor juridice și accesul la justiție. Cu toate acestea, instituțiile de învățământ juridic nu pot aștepta rezolvarea acestor provocări; ele trebuie să modeleze activ viitorul IA în profesie”, consideră experta iberică.
Educație juridică și inteligență artificială
”În timp ce birourile de avocatură și departamentele juridice integrează rapid IA, multe facultăți de drept au fost lente în a se adapta. Unele instrumente de IA nu sunt încă accesibile instituțiilor academice, generând o prăpastie între formarea juridică și realitățile profesionale.”
Pentru ca educația juridică să evolueze și să pregătească studenții pentru o profesie dependentă de IA, în care multe sarcini vor fi automatizate,
Aceasta consideră că facultățile de drept pot integra IA la trei niveluri diferite pentru a evolua educația juridică și a pregăti studenții pentru o profesie bazată pe IA, în care multe sarcini vor fi automatizate.
În ceea ce privește conținutul, experta spaniolă consideră că introducerea de cursuri despre etica și reglementarea IA în diverse regiuni este importantă, însă este doar un prim pas – programele de drept trebuie complet revizuite pentru a se alinia unei profesii din ce în ce mai bazate pe IA. În plus, este vital să se analizeze cum va fi afectată fiecare ramură de drept de IA.
„Dreptul constituțional, de exemplu, nu va fi afectat în același mod ca dreptul comercial sau dreptul muncii”, subliniază aceasta.
Schimbări sunt necesare și în ceea ce privește metodologia. „Cadrele didactice trebuie să decidă când și cum pot studenții să folosească instrumente de IA. De asemenea, ar trebui să proiecteze dezbateri și activități, ținând cont de faptul că studenții vor utiliza probablil IA așa cum o fac profesioniștii. Atât cadrele didactice, cât și studenții ar trebui să folosească IA pentru a eficientiza învățarea (feedback mai precis, cercetare etc.) și să o vadă ca un aliat, nu ca pe un adversar.”
În ceea ce privește dezvoltarea competențelor, „IA ar trebui să fie un instrument pentru îmbunătățirea analizei juridice, iar utilizarea ei corectă ar trebui să consolideze capacitatea studenților de a evalua perspective diferite, a construi argumente solide și a lua decizii bine fundamentate.”
O responsabilitate dublă pentru școlile de drept
„Facultățile de drept trebuie să devină centre de inovație, pregătindu-i pe studenți nu numai să utilizeze IA, ci și să conducă o implementare etică și responsabilă a acesteia în profesia juridică”, subliniază experta.
Soledad Atienza mai evidențiază importanța echilibrării inteligenței artificiale cu expertiza umană.
„Inteligența artificială nu va înlocui avocații, ci va schimba natura muncii juridice, exigând profesioniști capabili să navigheze prin noi tipuri de tranzacții, medii de reglementare și conflicte juridice.
Pe măsură ce societatea devine mai complexă și mai imprevizibilă, expertiza juridică va deveni tot mai solicitată. O societate din ce în ce mai condusă de IA și automatizare va avea probabil nevoie de mai mulți avocați, nu de mai puțini, care să interpreteze și să modeleze cadrul juridic în continuă transformare. Cu toate acestea, pentru a valorifica pe deplin potențialul IA privind accesibilitatea și eficiența în profesia juridică, universitățile trebuie să-și reproiecteze programele de studii pentru a asigura că viitorii avocați pot utiliza aceste tehnologii în mod etic și eficient”, subliniază aceasta.
În același timp, „facultățile de drept trebuie să ia măsuri proactive pentru a se asigura că viitorii avocați nu sunt doar experți în IA, ci și capabili de judecată critică și luare a deciziilor etice. Viitorul învățământului juridic – și, într-adevăr, profesiei de avocat în sine – depinde de modul în care se realizează acest echilibru”, concluzionează aceasta.
