Inteligența artificială a devenit omniprezentă în viața modernă, de la diverse activități profesionale până la divertisment. Însă specialiștii avertizează asupra unui risc îngrijorător: AI ar putea să nu ne ajute să ne dezvoltăm intelectual, ci, dimpotrivă, să slăbească capacitățile noastre cognitive.
Studii recente evidențiază un paradox important: utilizarea excesivă a tehnologiei AI în activitățile zilnice ar putea afecta negativ capacitatea de gândire critică și memoria umană. Un articol publicat în *Frontiers in Psychology* subliniază că utilizarea frecventă a inteligenței artificiale riscă să determine atrofierea abilităților cognitive umane. Ironia este că, chiar și în procesul de elaborare a acestui studiu, autorii au apelat la ChatGPT pentru corecții.
Un alt studiu, realizat de Michael Gerlich de la Swiss Business School și publicat în *Societies*, analizează „costurile cogniției generate de dependența de instrumentele AI”. Gerlich ia ca exemplu sectorul medical, unde automatizarea prin AI a sporit eficiența, dar a redus implicarea umană în analiza critică, ceea ce pe termen lung poate afecta calitatea deciziilor clinice.
În esență, atunci când delegăm sarcini de gândire AI-ului, creierul uman intră într-un mod de funcționare redusă, pierzând antrenamentul cognitiv constant. Ținând cont de principiul „folosește-l sau îl vei pierde“, impactul asupra inteligenței colective este semnificativ.
De la instrument la dependență: riscul unei percepții eronate asupra AI
Un alt factor de risc major este percepția inexactă a capabilităților AI. Mulți utilizatori, mai ales tinerii, tind să considere AI-ul o entitate aproape conștientă. Un studiu recent arată că o pondere importantă a Generației Z crede că AI-ul este deja „conștient”.
Această credință eronată este amplificată de limbajul promotional utilizat în industria AI, plin de termeni precum „deep learning”, „raționament” sau „inteligență artificială generală”, care sugerează că AI poate raționa la fel ca un om. În realitate, AI-ul este doar un algoritm complex care analizează rapid mari cantități de date și generează răspunsuri plauzibile, dar fără o înțelegere a esenței acestora.
Prin considerarea AI-ului ca pe o „cutie magică”, externalizăm nu doar munca, ci și procesul gândirii critice. Expertul Michael Gerlich avertizează că este foarte dificil să menținem o abordare critică atunci când soluțiile rapide sunt atât de tentante. Fără o disciplină mentală clară, riscăm să devenim din ce în ce mai dependenți de aceste sisteme, pierzându-ne propria capacitate de analiză și judecată.
AI-ul nu este unicul vinovat, dar accelerează o tendință periculoasă
Deși AI joacă un rol important în această degradare cognitivă, experții subliniază că nu este singurul factor. Analizele sugerează declinul inteligenței medii în țările occidentale demarat încă din anii ’80, o perioadă marcată de vaste transformări socio-economice. Reducerea investițiilor în educație publică, problemele din sistemul educațional și limitările în accesul la resurse au creat un mediu propice pentru scăderea nivelului educațional general.
Cu toate acestea, AI adaugă o nouă dimensiune problemei: ușurința de a trișa în mediul educațional. Povestirile profesorilor despre folosirea AI pentru fraude la examene și proiecte sunt din ce în ce mai frecvente și alarmante. Deși tehnologia nu este cauza declinului, accelerează acest proces într-un mod potențial devastator pentru generațiile viitoare.
Într-un final, în loc să considerăm AI o soluție infailibilă, trebuie să menținem un echilibru sănătos. Folosim AI ca instrument, nu ca substitut al gândirii critice. Gândim critic, punem întrebări și evităm ca confortul să înlocuiască antrenamentul mental necesar creierului.
