Alegeri în Transnistria și luptele pentru putere în Sovietul Suprem, mizele și legitimarea scrutinului din Tiraspol de către Kremlin

Astăzi, pe 30 noiembrie, în regiunea transnistreană se organizează alegeri pentru toate nivelurile de reprezentare: deputați în Sovietul Suprem, consilii locale, precum și lideri ai administrațiilor sătești și comunale. Procesul electoral, nerecunoscut de autoritățile Republicii Moldova și de comunitatea internațională, se desfășoară conform regulilor stabilite unilateral de structurile transnistrene. Ziua dedicată alegerilor din stânga Nistrului a fost instituită în urmă cu 10 ani.

Conform așa-zisei comisii electorale centrale de la Tiraspol, în acest an au fost înregistrați peste 900 de candidați pentru toate funcțiile puse la vot. Cetățenii din stânga Nistrului, care nu pot participa la alegerile programate pentru 30 noiembrie – ziua principală a scrutinului – au avut posibilitatea de a vota anticipat în perioada 25–27 noiembrie, în șapte birouri speciale amenajate în cadrul comisiilor teritoriale.

Așa-numitul Soviet Suprem din regiunea transnistreană reprezintă parlamentul local, format din 33 de deputați aleși în circumscripții uninominale. Zona este împărțită în 33 de circumscripții, iar fiecare candidează în funcție de numărul de voturi obținut.

Pentru cele 33 de mandate din cadrul Sovietului Suprem, candidează 45 de persoane. În consiliile orășenești și raionale, pentru cele 183 de mandate, concurează 235 de candidați. În vederea ocupării celor 76 de funcții de președinte de consiliu și conducători ai administrațiilor locale, s-au înscris 119 pretendenți, iar pentru cele 469 de poziții în consiliile sătești și comunale sunt înregistrați 491 de candidați. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale din regiune, în listele electorale figurează aproximativ 395 de mii de alegători.

Este important de precizat că aceste alegeri nu sunt recunoscute de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și de comunitatea internațională, deoarece sunt organizate de structuri ale unei entități care funcționează în afara cadrului constituțional, fără implicarea autorităților naționale.

De asemenea, statutul regiunii ca „stat” nu este recunoscut de către nimeni, nici măcar de Rusia.

Importanța scrutinului din regiunea transnistreană

Actualmente, Transnistria este administrată de facto de holdingul „Sheriff”, condus de Victor Gușan. În Sovietul Suprem, 29 dintre cele 33 de mandate sunt deținute de reprezentanții partidului „Obnovlenie” („Reînnoire”), controlat de „Sheriff”. Liderul actual al regiunii, Vadim Krasnoselski, este considerat protejatul holdingului. Parlamentul îi este complet loial.

Regiunea nerecunoscută Transnistria are un sistem prezidențial, ceea ce înseamnă că președintele deține competențe extinse în comparație cu legislativul local, motiv pentru care alegerile în Sovietul Suprem nu sunt de așteptat să modifice echilibrul de putere de pe malul stâng.

Totuși, în istoria regiunii au fost înregistrate conflicte.

• În 2009, de exemplu, deputații Sovietului Suprem au desființat funcția de vicepreședinte pentru a împiedica consolidarea influenței deținută de Alexandr Koroliov. Președintele de atunci și fondatorul RMN, Igor Smirnov, a criticat această decizie, ceea ce a declanșat o confruntare între președinte și Sovietul Suprem. La acea vreme, președinte al parlamentului era Evgheni Șevciuk, conducător al partidului „Reînnoire”. Șevciuk și-a dat demisia din funcție, iar în 2010 a fost înlăturat din fruntea formațiunii politice. Ulterior, el a devenit liderul opoziției anti-„Sheriff”, iar în 2011 a câștigat alegerile prezidențiale ca independent.

• Ulterior, conflictul s-a intensificat între președintele Șevciuk și speakerul Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski. În 2016, Krasnoselski a câștigat alegerile prezidențiale în fața lui Șevciuk.

Aceste „alegeri” pot fi considerate doar un „antrenament” pentru scrutinul prezidențial din 2026, când regimul nerecunoscut va avea alegeri prezidențiale, întrucât actualul lider, Vadim Krasnoselski, își va încheia mandatul și nu va putea candida pentru un nou mandat, fiind nevoie de un nou candidat pentru funcție.

Alegeri cu o singură opțiune

Deși la alegerile din cadrul Sovietului Suprem participă 45 de candidați, în doar 12 circumscripții există concurență – acolo candidează câte doi candidați. În celelalte 21 de circumscripții, funcția de deputat va fi ocupată de către singurul candidat.

Mai mult, în regiunea transnistreană nu există prag electoral, ceea ce înseamnă că pentru câștigarea în aceste 21 de circumscripții va fi suficientă participarea unui singur alegător, celor care votează pentru unica candidatură.

O opțiune „împotriva tuturor”

Totuși, în cadrul alegerilor din stânga Nistrului, există și opțiunea „împotriva tuturor”. Până în 2020, această variantă nu era foarte populară printre alegători. În scrutinul din 2020, popularitatea opțiunii „împotriva tuturor” a crescut până la 20,6%. În unele circumscripții, ponderea alegătorilor care au optat pentru „împotriva tuturor” a depășit 30%.

Autoritățile electorale din stânga Nistrului acuză Chișinăul de încercare de sabotare a „alegerilor”

Tiraspolul a acuzat joi Chișinăul că ar încerca să diminueze legitimitatea scrutinului din cauza înțelegerilor politice. Pretinsa serviciu de securitate, MGB, susține că membrii „comisiilor electorale” ar fi primit amenințări telefonice de pe numere moldovenești, iar unele persoane ar fi fost presate să demisioneze. Autoritățile de la Chișinău resping această legitimitate și califică procesul ca fiind o sfidare la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Vezi AICI.

Reprezentanții Biroului pentru reintegrare din Republica Moldova au afirmat că „exercițiile electorale de acest tip se desfășoară în afara cadrului constituțional și contrar legislației în vigoare a țării, fiind deci ilegale din punct de vedere juridic”.

„Astfel, astfel de acțiuni sunt considerate sfidări la adresa suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova. Propaganda din Tiraspol promovează narative toxice și desconsideră drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor moldoveni domiciliați în raioanele de est, persecutați pentru comunicarea și depunerea petițiilor la autoritățile naționale competente”, a explicat Biroul pentru NewsMaker.

Kremlinul solicită loialitate din partea transnistrenilor

În preajma scrutinului, oficiali din Rusia au lansat apeluri sincronizate către locuitorii regiunii, cerându-le să perceapă aceste „alegeri” ca o manifestare a sprijinului pentru Rusia și ca o demonstrație de loialitate față de aceasta.

De asemenea, deputați din Duma de Stat a Rusiei, Serghei Cijov și Andrei Gorohov, precum și membrul Consiliului Federal, Aleksandr Brod, au făcut astfel de declarații.

Serghei Cijov, deputat al Dumei de Stat a Rusiei, afirmă că „în ciuda provocărilor externe, Transnistria își consolidează statalitatea și își extinde relațiile cu Rusia”.

„Aceste alegeri sunt decisive pentru voi. (…) Poporul Transnistriei s-a remarcat mereu prin rezistență. Arătați lumii, prietenilor și dușmanilor”, a spus Cijov.

Alexandr Brod, membru al Consiliului pentru Drepturile Omului al președintelui rus, a menționat că Rusia va monitoriza online campania și rezultatele scrutinului.

„Alegerile se desfășoară în condiții extrem de dificile. Cunosc acțiunile agresive ale vecinilor, blocada economică.

În cadrul ședinței Consiliului președintelui Federației Ruse, am raportat despre situația din Transnistria”, a explicat Brod.

Andrei Gorohov, deputat al Dumei de Stat a Rusiei, a afirmat că transnistrenii trebuie să-și decidă singuri soarta.

„Este important ca transnistrenii să arate lumii unitate și să-și asume responsabilitatea pentru propriul destin”

SUGESTIA AUTORULUI:

Conflictele transnistrene, obstacol între Moldova și Uniunea Europeană / Maia Sandu: Există și un alt scenariu / Kremlin: Aproape IMPOSIBIL să discutăm

Dan Dungaciu: „Problema TRANSNISTREI nu este abordată în contextul integrării europene a Moldovei”