Bună ziua, sunt Lina Grâu și bine ați venit la emisiunea Moldova Zoom, dedicată actualității din Republica Moldova.
Subiectele ediției:
– Discursul urător în campania electorală rămâne o problemă importantă, amplificând propaganda și încercând radicalizarea societății, observă specialiștii care monitorizează alegerile parlamentare.
– La București, ieri, a avut loc o conferință cu experți și politicieni, analizând situația din Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie.
– Care sunt motivele cetățenilor Republicii Moldova pentru a respinge oferta UE în contextul apropiatelor alegeri? Jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, oferă perspective în materialul dedicat acestui subiect.
– Invitatul special al emisiunii este fostul ambasador al Poloniei la București și Chișinău, Bogumil Luft.
Știri importante:
Cu două săptămâni înainte de scrutin, partidul de guvernare pro-european din Republica Moldova, PAS, declară că nu are o majoritate parlamentară asigurată dacă alegerile ar avea loc astăzi. Liderul PAS, Igor Grosu, alături de premier, au ținut o conferință de presă fără multe promisiuni electorale, concentrându-se pe un scenariu cu o coaliție pro-rusă la putere. Potrivit TV8, ei au prezentat un context ipotetic al viitorului țării într-un asemenea scenariu.
„Calculele noastre indică o posibilă majoritate pro-europeană, dar mai avem nevoie de sprijin suplimentar. Sub nicio formă nu dorim o majoritate pro-Kremlin, așa cum ar fi una cu Dodon, Şor, Tkaciuci, Cebeni și alții, care ar putea aduce în guvern reprezentanți ai Federației Ruse,” a afirmat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Premierul Dorin Recean a subliniat că Rusia a investit 100 de milioane de dolari anul trecut pentru a influența alegerile prezidențiale și referendumul de integrare europeană, iar acum se așteaptă o implicare și mai mare.
„Cetățenii trebuie să conștientizeze că rețeaua lui Șor încearcă să profite de ei pentru interese personale, oferind sume mici pentru voturi. Acești bani nu aduc bogăție, dar vând viitorul țării. Participarea la scrutin este esențială pentru a menține o direcție europeană.”, a declarat prim-ministrul Dorin Recean.
Ion Ceban, lider al blocului Alternativă, respinge acuzațiile și le consideră manevre electorale. Blocul Patriotic al Socialiștilor și Comuniștilor a reacționat, acuzând guvernarea că a cedat influența externă Bruxelles-ului și inventând povești despre o administrație pro-rusă. Ei au reafirmat că nu vor accepta interferențe externe în direcția lor politică.
Judecătorii de la București au respins cererea primarului Ion Ceban de suspendare a interdicției de acces Schengen. Instanța a decis că cererea este inadmisibilă, dar poate fi contestată cu recurs în cinci zile. Ion Ceban a declarat că va contesta decizia. România a justificat interdicția din motive de securitate națională, legată de legăturile sale cu Rusia.
Fostul șef-adjunct al SIS a fost arestat în București pentru spionaj în favoarea Belarusului. Există suspiciuni că a urmărit diplomați români la Chișinău și a recrutat agenți pentru servicii secrete rusești. Detaliile au fost furnizate de un fost oficial român.
Premierul Dorin Recean a declarat că arestarea lui Alexandru Bălan face parte din măsuri anti-rusești împotriva implicării Federației Ruse.
Polonia a oprit activitatea la toate punctele de frontieră cu Belarus, iar Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a emis o alertă de călătorie pentru traversarea frontierei dintre Polonia și Federația Rusă/Belarus. Letonia a închis spațiul aerian la granița cu Belarus și Rusia. Măsurile sunt luate ca reacție la prezența dronelor rusești în spațiul aerian polonez și la exercițiile militare ruso-belaruse perceptes ca amenințare.
