Alegeri parlamentare Moldova 2023: Candidați, controverse și necunoscute

Darius Cojocaru
4 Citit minim

Analizele arată că doar patru formațiuni politice au probabilități semnificative de a trimite reprezentanți în Parlamentul Republicii Moldova după scrutinul din 28 septembrie. Este vorba despre PAS, o alianță în jurul socialistului Igor Dodon, partidul condus de Usatîi și o alianță ce reunește susținătorii primarului Chișinăului, Ion Ceban. Cu toate acestea, studiile de opinie arată că niciuna dintre aceste entități nu poate asigura majoritatea în Parlament în mod independent. Liderii partidelor exclud formarea unor coaliții de guvernare după data de 28 septembrie. În acest context, nu sunt excluse alegeri anticipate.

  • O analiză aprofundată a candidaților la alegerile din Republica Moldova, cu detalii despre controverse și pozițiile lor față de orientarea pro-europeană a țării, este realizată de [Numele sursei].

La alegerile parlamentare din Republica Moldova, din 28 septembrie, vor concura 15 partide, trei blocuri politice și patru candidați independenți. „Blocul Unirea Națiunii (BUN)” s-a retras din luptă pe 22 septembrie, iar conducătorul său, Valentin Dolganiuc, i-a îndemnat pe susținătorii săi să voteze cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Cu toate acestea, studiile de opinie sugerau că formațiunea care militează pentru unirea cu România nu ar depăși pragul pentru intrarea în Parlament.

PAS mizează pe experiență, dar și pe sportivi și artiști

Nicolae Botgros (dreapta) este pe lista de candidați la parlamentare a PAS pe poziția 11. FOTO: Casian Mitu / Inquam Photo

Prima formațiune de pe buletinul de vot din Republica Moldova este Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat în 2016 de actuala președintă Maia Sandu. PAS este la guvernare din 2021 și este cotat în sondaje cu un suport între 36% și 39% din alegători.

Primii trei candidați pe lista PAS sunt Igor Grosu, liderul formațiunii și actualul președinte al Parlamentului, prim-ministrul Dorin Recean, economist, și Doina Gherman, lector universitar, actuala vicepreședintă a Parlamentului de la Chișinău și care a condus Comisia pentru Politică Externă și Integrare Europeană.

Pe listele PAS se regăsesc și persoane din domeniul sportului și muzicii, precum Anastasia Nichita (26 de ani), vicecampioană la lupte libere la Jocurile Olimpice din 2024. Nichita ocupă poziția a zecea pe listă. Pe poziția a unsprezecea se află Nicolae Botgros, dirijorul Orchestrei Naționale de Muzică Populară „Lăutarii”.

PAS a fost supus criticilor pentru plasarea acestor persoane pe locuri de preferință, acestea neavând experiență în legislație. Liderul formațiunii, Igor Grosu, a argumentat că nu toți deputații trebuie să fie juriști sau experți legali pentru a contribui semnificativ la legislativ.

PAS se poziționează ca un partid pro-european, susținând că aderarea la UE este cheia dezvoltării economice și a siguranței Republicii Moldova. Totuși, partidul este criticat pentru lipsa reformelor economice, inflația ridicată (peste 60% în cei patru ani de guvernare) și lentoarea procesului de integrare europeană.

„Blocul Electoral Patriotic” – o alianță constituită la Moscova

Irina Vlah, Igor Dodon și Vasile Tarlev, la întâlnirea de la Moscova cu Andrei Nikitin, ministrul Transporturilor. FOTO: Kirill Zykov / Zuma Press / Profimedia

„Blocul Electoral Patriotic”, format din socialiști, comuniști și susținători ai „Inimii și Viitorului Moldovei”, este apreciat în sondaje între 26.9% și 36% din alegătorii hotărâți să participe la alegeri.

În componența „Blocului Patriotic” intră socialiștii, conduși de fostul președinte Igor Dodon, comuniștii, conduși de fostul șef de stat Vladimir Voronin, și „Viitorul Moldovei” al fostului prim-ministru comunist Vasile Tarlev.

{/* Restul conținutului va fi structurat similar */}

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *