O societate polarizată: „noi” și „ei”
Diviziunea socială s-a accentuat în turul doi al alegerilor prezidențiale, cu candidatul George Simion și Nicușor Dan obținând procente semnificative din voturi.
Diverse grupuri, aflate în același spațiu social, s-au confruntat, fiecare utilizând argumente pentru a-și dezerta adversarii.
Alegerile recente au evidențiat o tendință îngrijorătoare: votul nu se mai bazează pe soluții, ci pe emoții, apartenență și excludere.
Sociologul Gelu Duminică consideră acest fenomen a fi o manifestare clară a unei identități colective construite pe antagonism.
„Așa am fost dintotdeauna… Inclusiv în imn, noi vorbim de barbarii și tiranii, cine sunt aceștia? Ceilalți. Din păcate, avem această istorie a antagonizării. Votul împotriva altora, dorința ca celălalt să sufere, ne oferă o satisfacție irațională. Dar tocmai asta am cultivat”, a declarat sociologul Gelu Duminică, subliniind modul în care această gândire antagonică face parte din cultura noastră socială.
Potrivit sociologului, românii au fost educați să perceapă lumea în alb și negru, încă din copilărie, unde „străinii, dușmanii sau minoritățile” au fost reprezentați ca fiind răi și nedemni de încredere.
O identitate națională bazată pe „mituri de superioritate”
Ne-a fost indusă ideea că tabăra noastră este mai bună decât a celorlalți. Acest sentiment este prezent și în folclor.
Gelu Duminică
Acest lucru se reflectă și în comportamentul politic, având în vedere lipsa clară a mesajelor constructive din partea liderilor.
„În sociologie, acestea au devenit elemente culturale, prin cultură înțelegând tot ce se transmite non-genetic. Diviziunea, alteritatea au fost percepute ca fiind o înțelegere a inferiorității celuilalt”, explică sociologul.
Identitatea națională românească, potrivit lui Gelu Duminică, este construită pe mituri și pe o percepție imaginară a superiorității.
„Suntem grădina Maicii Domnului, poarta creștinătății, nu am vrut niciodată răul nimănui. Cu toate că aceste teorii pot fi puse la îndoială. Nu suntem doar daci și romani… suntem și ostrogoți, huni, romi, slavi, tătari.”
Etichetele devin arme
În această atmosferă tensionată, etichetele devin instrumente de atac reciproc. Ura este amplificată de platformele de socializare, iar retorica devine extremă.
”În această campanie, nu am avut un mesaj clar adresat de candidați către diferite minorități, recunoscute de constituție. Ca și cum acestea nu ar fi români… Antagonizarea se face la nivel de etichetare socială”, subliniază Gelu Duminică.
„Sunt utilizate două etichete: o parte îl numește pe un candidat «țigan», cealaltă îl numește pe celălalt «iubitor de curcubeu». Dacă analizăm sondajele, minoritățile LGBTQ și cele ale romilor sunt cele mai stigmatizate, explicând utilizarea acestor etichete pentru antagonizare”, completează sociologul.
Diviziunea nu se limitează doar la diferențele ideologice, ci există și un sentiment profund de dispreț reciproc.
Această polarizare a fost perpetuată și în discursul public.
Votul, oglindă a unei societăți fragmentate
Radicalizarea politică rezultă din incapacitatea societății de a accepta diversitatea.
„În România unuia dintre candidați, cei cu opinii diferite nu sunt acceptați. În România celuilalt candidata, dacă nu sunt susținuți, sunt cel puțin tolerați. Tolerarea însă este o relație de putere. Nu este diversitate. Tolerarea presupune că eu decid cât te accept. Asta nu este egalitate”, a mai spus Gelu Duminică.
Robert Santa atrage atenția asupra unei fracturi electorale vizibile: zonele rurale și urbane au votat diferit, diaspora, de asemenea, preferând candidați naționaliști.
Această diviziune demonstrează o ruptură între două tipuri de societăți care coexistă într-o singură țară: una modernă, conectată la discursul european, și una tradițională, ancorată în valori conservatoare.
Gelu Duminică avertizează că această fisură socială abia a început.
Votul a reflectat o societate fragmentată, în care cetățenii se privesc cu suspiciune și dispreț.
