Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă, deși se află în competiție, admit că „jocul sondajelor” este conceput pentru a direcționa „votul util” către alte opțiuni decât spre ei înșiși. Cum evidențiază „mediană” și „media” celor 11 sondaje realizate până acum și ce informații oferă acestea.
- Mediana evidențiază scorul cel mai reprezentativ pentru alegeri
- Media oferă o perspectivă generală, însă este sensibilă la valori extremale
Ce poziție ar ocupa candidații dacă analizăm doar mediană?
În statistica medianei din cele 11 sondaje, Daniel Băluță conduce cu 25%, urmat de Ciprian Ciucu cu 22% și de Cătălin Drulă cu 18,7%, iar Anca Alexandrescu are 17%.
Rezultatele confirmă ipoteza unei curse „în doi”, susținută de Ciucu. În schimb, Drulă afirmă că sondajele sunt influențate de o practică veche a PNL, de a „minimiza” contracandidații în sondajele comandate de liberali.
În trecut, USR afirmă că „numele Nicușor Dan” a câștigat clar al doilea mandat, chiar dacă sondajele comandate de PNL indicau scoruri inferioare celui obținut la vot. Drulă a acuzat partidul liberal că utilizează această tactică și acum. În răspuns, Ciucu a menționat că, de când a venit Bolojan, astfel de practici nu mai sunt folosite.
Distribuția rezultatelor în cele 11 sondaje
Diferențe mai mari pentru Ciceală și Drulă
În graficul de mai jos, Ana Ciceală înregistrează cea mai mare variație între media și mediană (1,3%), indicând o diferență considerabilă între sondaje și o gamă largă între cele mai mici și cele mai mari valori.
Cătălin Drulă are cea mai redusă diferență între rezultatele sondajelor, ceea ce reflectă o opiniție publică mai stabilă și previzibilă.
Este important de menționat că cele două valori extreme pentru Drulă, 25,5% în august și 11,6% în ultimul sondaj, au fost în momente diferite. Fără aceste extreme, valorile ar fi mai apropiate, aproximativ 19,7% în medie, comparativ cu 18,1% în sondajul AtlasIntel pentru HotNews.
Importanța diferenței dintre mediană și medie și care indicativ reflectă cel mai bine realitatea?
Atunci când media și mediană sunt apropiate, rezultatele sondajelor sunt relativ uniforme, fără valori extreme care să distorsioneze rezultatul general. În astfel de cazuri, ambele indicatori oferă o reprezentare fidelă a nivelului de susținere pentru un candidat.
Când însă aceste valori diferă semnificativ, indică o distribuție asimetrică, unde scorurile extreme din unele sondaje influențează media în sus sau în jos.
Astfel:
- Dacă media depășește mediană: există sondaje cu valori neobișnuit de ridicate, care împing media în sus, deși majoritatea sondajelor indică scoruri mai mici.
- Dacă mediana este mai mare decât media: apar sondaje cu scoruri neobișnuit de scăzute, ce trag media în jos, chiar dacă cele mai multe valori sunt mai ridicate. În astfel de situații, mediana reprezintă cel mai apropiat indicator de realitate deoarece este mai puțin influențată de valori extreme și reflectă mai precis opinia centrală a publicului.
La HotNews, se centralizează și se analizează principalele rezultate ale sondajelor pentru Primăria Capitalei, oferindu-le în diverse formate interactive pe secțiunea dedicată Alegeri.
Pe platforma de specialitate, se pot urmări informații în timp real despre prezența la urne, comparații cu alegerile anterioare pentru fiecare secție și cartier din București, precum și rezultatele prompte după închiderea urnelor.
