Alegerile pentru Primăria Capitalei și victoria lui Ciprian Ciucu au fost intens mediatizate de presa din Rusia, care a prezentat scrutinul drept un test major pentru actuala putere politică de la București. Publicațiile de propagandă de la Moscova au insistat pe participarea redusă la vot pentru a susține ideea unui „deficit de legitimitate democratică” în România.
Victoria lui Ciprian Ciucu în alegerile pentru Primăria Capitalei a captat atenția și în Moscova, unde mai multe publicații au analizat scrutinul din București ca pe un moment-cheie pentru guvernarea actuală și pentru viitorul Executivului Bolojan. Media rusă a interpretat rezultatul ca pe un test politic semnificativ pentru coaliția aflată la putere.
Agenția de stat rusă, Tass, citată de Mediafax, a anunțat primele rezultate imediat după închiderea urnelor, la ora 21:00, precizând inițial că este vorba despre date de tip exit-poll, care „pot să difere semnificativ de rezultatele finale oficiale, fiind bazate pe răspunsurile alegătorilor la ieșirea de la urne, nu pe numărarea buletinelor de vot”. Ulterior, presa de la Moscova a anunțat oficial victoria lui Ciprian Ciucu.
Comentatorii ruși au interpretat rezultatul din București în special prin prisma raportului de forțe la nivel național. În analizele lor, câștigul lui Ciucu este văzut ca o victorie politică indirectă pentru premierul Ilie Bolojan, aflat sub presiune internă din cauza politicilor de austeritate.
„Ciucu transformă Bucureștiul într-un proiect al carierei sale și întărește, totodată, poziția lui Ilie Bolojan în coaliția de guvernare și în cadrul PNL”, evidențiază presa de la Moscova.
„Prima mare înfrângere pentru Nicușor Dan”
Totodată, jurnaliștii ruși preiau și interpretează rezultatul alegerilor ca fiind „prima mare înfrângere pentru președintele Nicușor Dan”. Candidatul susținut de acesta, Cătălin Druă (USR), s-a plasat pe locul patru, „la diferențe considerabile față de câștigător”. În perspective rusești, această evoluție indică o erodare accelerată a popularității șefului statului.
Un alt aspect intens exploatat de presa rusă este participarea scăzută la alegeri. Doar 32,71% din alegători au votat, comparativ cu 39,26% la precedentele alegeri locale.
Citat din analizele publicate în presa românească, media de la Moscova vorbește despre o „oboseală politică” și o „criză de încredere în clasa politică din România”.
Un spațiu larg este dedicat și declarațiilor publicistului Ion Cristoiu, prezentat de jurnaliștii ruși drept „un influent comentator politic român”. Aceștia au accentuat asupra dezamăgirii sale față de procesele electorale recente.
Cristoiu a declarat că și-a pierdut interesul pentru ultimele alegeri și nu va mai vota, motivând prin „anularea alegerilor prezidențiale din 2024, descalificarea lui Călin Georgescu și manipulările din cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, când practic nu a existat campanie”. Toate aceste elemente, spunea el, justifică faptul că votul său „nu are relevanță”.
Presa de la Moscova a reluat în buclă aceste afirmații pentru a întări ideea unui „deficit de legitimitate democratică” în România, subliniind că nu este vorba despre un alegător oarecare, ci despre un „jurnalist cunoscut, cu experiență și influență în spațiul public”.
Comentatorii ruși au interpretat poziția lui Ion Cristoiu ca pe un simptom al unei deziluzii mai ample, atât în rândul elitelor, cât și al electoratului obișnuit.
