Republica Moldova organizează, duminică, alegeri parlamentare cruciale, considerate de preşedinta Maia Sandu ca fiind „cele mai importante din istoria ţării”.
Rezultatul scrutinului va demonstra dacă ţara îşi continuă drumul spre integrarea în Uniunea Europeană sau se va reorienta către Rusia, potrivit unei analize.
Importanţa scrutinului
Republica Moldova, cu o populaţie de 2,4 milioane de locuitori, situată între România şi Ucraina, se află în centrul atenţiei europene din cauza importanţei sale strategice.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat recent necesitatea unui sprijin internaţional semnificativ pentru a evita influenţa Rusiei.
“Europa nu poate pierde Moldova”, a declarat preşedintele ucrainean într-un discurs la ONU.
Poziţionarea geografică şi legătura cu NATO prin graniţa cu România conferă Moldovei o importanţă diplomatică mai mare decât dimensiunea sa sugerează.
În 2021, cetăţenii au ales partidul pro-occidental PAS, condus de Maia Sandu. Ulterior, după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, Moldova a cerut să adere la Uniunea Europeană.
Această solicitare a fost urmată prompt de acordarea statutului de candidat pentru aderare, cu perspectiva aderării până în 2030.
Maia Sandu a obţinut un nou mandat prezidenţial anul trecut, însă referendumul privind aderarea la Uniune a fost slab acceptat de populaţie.
Rezultatul votului la referendum a evidenţiat dorinţa cetăţenilor privind viitorul ţării.
Există suspiciuni privind influenţa rusă, inclusiv o presupusă schemă de influenţare a voturilor, ce vizează aproximativ 10% din electorat.
Sondajele arată că PAS riscă să piardă majoritatea parlamentară din cauza partidelor pro-ruse sau formaţiunilor care susţin doar formal integrarea europeană. Lipsa majorităţii ar putea întârzia reformele necesare pentru aderare.
Maia Sandu avertizează că un guvern pro-Moscova ar putea destabiliza Uniunea Europeană.
„Nu există o Uniune Europeană sigură fără o Moldova independentă”, a declarat premierul Poloniei, Donald Tusk, în vizită la Chişinău.
Principalii actori politici
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, absolventă Harvard și fostă angajată a Băncii Mondiale, și de premierul Dorin Recean, economist.
Principalii adversari sunt formaţiunile din Blocul Patriotic, conduse de fostul preşedinte Igor Dodon.
Acestea susţin apropierea Republicii Moldova de Rusia.
Blocul Alternativă, condus de primarul Chişinăului, Ion Ceban, şi Alexandru Stoianoglo, critică actualele autorităţi pentru lipsa progreselor în infrastructură şi nivelul de trai.
În ciuda poziţionării pro-europene, unii experţi consideră că acest bloc are scopul de a slăbi PAS şi menţine influenţa rusă.
În competiţie se mai află şi Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, cunoscut pentru mesajele sale populiste.
Mecanismul de vot
Cetăţenii moldoveni aleg 101 deputaţi prin vot proporţional. Diaspora, estimată la un milion de moldoveni, poate influenţa rezultatul, având un rol important în susţinerea anterioră a PAS şi a referendumului pro-european.
Importanţi sunt şi cei peste 277.000 de alegători din Transnistria, regiune controlată de separatişti pro-ruşi.
Participarea lor la vot este, de obicei, redusă, dar există suspiciuni privind amplificarea campaniilor de dezinformare din această zonă.
Scenarii posibile
Sondajele recente sugerează un mic avantaj pentru PAS, dar fără o majoritate asigurată.
Scenariile posibile includ o victorie PAS, un parlament fragmentat sau un succes al forţelor pro-ruse.
Cel mai pesimist scenariu ar pune în pericol orientarea europeană a Moldovei.
Principala incertitudine este generată de îngrijorări privind amestecul Rusiei. Autorităţile au arestat recent peste 70 de persoane suspectate de participare la planuri de destabilizare finanţate de Moscova.
Premierul Recean a declarat că Rusia a investit „sute de milioane de euro” pentru a „influenţa” situaţia din Moldova. Kremlinul a negat aceste acuzaţii.
Un raport al Digital Forensic Research Lab avertizează asupra ameninţărilor hibride persistente ale Rusiei în Moldova, inclusiv război informaţional, finanţare ilicită, atacuri cibernetice şi mobilizare proxy.
