Un număr semnificativ de adulți și copii din România suferă de alergii. În zonele urbane, prevalența acestora este şi mai ridicată, iar tot mai mulți pacienți dezvoltă afecțiuni alergice respiratorii persistente, care nu se limitează la sezonul de primăvară.
Medicul alergolog Cristina Ciobanu, de la Hyperclinica MedLife Brașov, atrage atenția asupra faptului că mulți pacienți ajung la specialist la stadii avansate ale afecțiunii, când calitatea vieții s-a deteriorat deja.
„Observăm pacienți cu simptome respiratorii prezente pe tot parcursul anului – nas înfundat, secreții nazale, mâncărimi la nivelul ochilor sau strănut repetat. Adesea, aceștia le atribuie aerului condiționat, prafului, sau oboselii. În realitate, pot fi rezultatul unei alergii cronice nediagnosticate și netratate corespunzător”, explică dr. Cristina Ciobanu, medic specialist alergologie și imunologie clinică.
Alergiile respiratorii, o problemă continuă
Potrivit specialistului, există o percepție eronată că aceste afecțiuni apar exclusiv primăvara. Desigur, perioada de maximă afectare pentru persoanele alergice este primăvara, însă primele semnale pot apărea chiar de la finalul iernii.
„La final de februarie, copacii încep să înflorească, cu arinul fiind printre primii. Apoi înfloresc mesteacănul şi, mai târziu, plantele cu graminee. Începând cu luna aprilie, apare o manifestare mai acută, datorită alergenilor din ierburi şi arbori. Pentru alergisti, perioada aglomerată de pacienți se întinde din primăvară până în toamnă, când apare ambrozia, un polen extrem de alergizant.”, spune dr. Ciobanu.
În realitate, expunerea la alergeni respiratori este prezentă pe tot parcursul anului: acarieni, mucegaiuri, păr de animale de companie.„Schimbările climatice au condus la sezoane alergice mai lungi și mai intense. Există pacienți cu simptome pe parcursul întregului an, dar ajung la specialist abia la agravarea afecțiunii, când vorbim de forme moderate sau severe.”, avertizează medicul.
Dacă alergiile respiratorii sunt ignorate sau netratate corespunzător, pot să apară complicații semnificative.
Cele mai frecvente complicații, în special la copii, sunt otitele repetate. Unele persoane pot necesita intervenții chirurgicale repetate pentru tratarea polipozelor nazale acute, care au originea în alergii. O altă consecință gravă a neglijării este astmul bronşic.
Rinita alergică netratată poate conduce la astm, o afecțiune care afectează calitatea vieții. Respirația dificilă, somnul perturbat, oboseala și dificultăți de concentrare sunt doar câteva dintre consecințe.
Alergiile se pot manifesta la orice vârstă
Contrar credinței populare, manifestările alergice pot surveni la orice vârstă, nu doar în copilărie. „Atopie, adică o predispozitie la dezechilibre alergice, poate fi moştenită de la părinţi. În tot cursul vieții, această predispozitie poate declanşa alergii.”, explică dr. Ciobanu.
Specialistul menționează că întâmpină și situații în care diagnosticul este pus la pacienți de peste 60 de ani.
De ce pacienții evită vizita la alergolog
Mulți pacienți confundă simptomele alergiilor cu cele ale unei răceli comune sau cred că dispar de la sine. Alții se auto-tratează cu spray-uri nazale sau antihistaminice necontrolate. „Pacienții ajung la cabinet după ani în care au utilizat descongestionante nazale zilnic, fapt ce poate crea dependență și poate deteriora mucoasa nazală, agravând problema de fond.”
Un consult alergologic cuprinde o istoric medical detaliat, teste cutanate şi, uneori, analize de sânge. Procedeul este nedureros și durează doar câteva minute. „Testele cutanate oferă rezultate rapide (15-20 minute) identificând alergenii principali ce declanșează reacția alergică, permițând stabilirea tratamentului corect.”, spune dr. Ciobanu.
Tratament personalizat şi prevenție
„Tratamentul este adaptat fiecărui pacient. Uneori, sunt suficiente medicamente antialergice sau spray-uri cu corticoizi locali. În alte situații, este recomandată imunoterapia – singurul tratament care modifică evoluţia bolii. Aceasta poate fi utilizata ca un vaccin antialergic, diminuând sensibilitatea la alergenele identificate.”
Pacienții trebuie să învețe să evite factorii declanșatori, pe cât posibil. „Reducerea expunerii la acarieni sau la ambrozie, prin aerisirea spațiilor, curățarea corespunzătoare a saltelelor sau a aparatelor de aer condiționat sunt măsuri importante.”
