Curtea Constituţională a României a reprogramat, din nou, pentru data de 18 februarie, examinarea sesizării înaintate de Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind modificările în sistemul de pensii al magistraților.
Judecătorul Gheorghe Stan, aflat în concediu paternal, prezent la ședința CCR
Judecătorul Gheorghe Stan, care se afla în concediu pentru îngrijirea copilului, s-a prezentat, miercuri, la sesiunea Curții Constituționale în care s-a discutat proiectul de lege privind reformarea pensiilor magistraților, informează Agerpres.
Curtea Constituțională a discutat miercuri sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la noul plan al Guvernului Bolojan privind recalcularea pensiilor magistraților.
La sesiunea CCR din 16 ianuarie, prezenți au fost toți cei nouă judecători aleși, însă deliberarea a fost amânată pentru a analiza mai multe documente, inclusiv o expertiză financiar-contabilă extrajudiciară depusă de Inamanața Supremă cu o zi anterior.
Anterioar, două întâlniri nu s-au desfășurat, întrucât patru dintre cei nouă judecători nu au fost prezenți. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, nominalizați de PSD pentru CCR, au invocat diverse motive, printre care convocarea în zile nelucrătoare și programarea prea rapidă a ședințelor.
Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a anunțat pe 15 ianuarie realizarea unei expertize financiare cu sprijinul unui auditor contabil, care indică faptul că, în cazul aplicării proiectului guvernamental, pensia de serviciu a magistraților va fi mai redusă decât cea rezultată în urma calculului pe bază de contribuție, iar documentul a fost trimis judecătorilor CCR.
Noul proiect de modificare a pensiilor speciale ale magistraților prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar limita maximă a pensiei nu poate depăși 70% din salariul net încasat în ultimele luni de activitate.
Proiectul a fost respins de către Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie apropiată de ultimul salariu net, în timp ce prim-ministrul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu depășească 70% din ultimul salariu net.
Primul proiect al reformei pensiilor judecătorești a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, în urma unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Motivul exprimat de CCR a fost că Guvernul nu a solicitat în termenul legal aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii, chiar dacă acesta este consultativ.
La începutul lui decembrie, judecătorii de la instanța supremă au decis, cu unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională și pentru proiectul guvernamental privind pensiile speciale.
Magistrații au fost convocați de șeful ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima opinia în cadrul Secțiilor Unite, iar toți cei 102 judecători prezenți au votat în favoarea sesizării CCR.
„(Proiectul) elimină efectiv pensiile de serviciu, creând, pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar mai mică decât pensia publică. Legea încalcă independența justiției conform standardelor judecătorești stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii clare și explicite, care arată incompatibilitatea soluției legislative cu garanțiile pentru independența justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat normele asemănătoare, încălcând principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR”, afirmă Instanța supremă.
De asemenea, judecătorii consideră că legea contestată creează discriminări și dezavantaje pentru magistrați în raport cu alte categorii profesionale în privința dreptului la pensie, comparativ cu beneficiarii altor pensii speciale.
Ei mai subliniază că expunerea de motive a proiectului nu conține fundamentări bazate pe cifre cu privire la impactul economic al noilor reglementări.
„În sistemul pensiilor de serviciu, din cei peste 200.000 de beneficiari, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar restul de peste 10.000 provin din alte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici, diplomați, personal navigant civil și personalul Curții de Conturi). Costul total pentru plata acestor pensii în 2024 depășește 14 miliarde de lei, din care cea mai mare parte merge către MAI, cu peste 7,36 miliarde lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde și SRI cu peste 1,08 miliarde. Expunerea de motive pare a fi mai mult o strategie de comunicare decât o justificare financiară solidă”, susține ICCJ.
Declarația lui Pîslaru înainte de ședința CCR: Curtea decide dacă România pierde, definitiv, 231 de milioane de euro
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat miercuri că CCR poate decide, în ultimul moment, dacă România va pierde definitiv 231 de milioane de euro, fonduri nerambursabile esențiale pentru finanțarea școlilor, spitalelor și autostrăzilor.
„Este momentul în care CCR poate hotărî dacă România va fi privată pentru totdeauna de 231 milioane de euro, bani nerambursabili care ar fi contribuit la dezvoltarea infrastructurii și sănătății”, a precizat Pîslaru.
El a adăugat că, cu această sumă, se pot achiziționa 2.000 de ambulanțe, pot fi construite 100 de școli sau pot fi finalizați 50 km de autostradă.
„Vorba aceea: ‘Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă’. În cazul de față, este vorba de 231 milioane de euro și de dreptate în România. După ani de dezechilibre bugetare, recomandați de UE, România a mizat pe reforma pensiilor speciale, implementată prin PNRR din noiembrie 2021, pentru a crea un sistem echitabil, simplificat și pentru a asigura stabilitatea economică. În loc să se atingă acest obiectiv, s-a încercat blocarea procesului legislativ prin artificii și intervenții jurisdicționale”, a spus Pîslaru.
El menționează că primul ministru Ilie Bolojan a fost inițiatorul pașilor concreți în această direcție și că Guvernul a depus toate demersurile legale pentru implementarea reformei, încă din vara anului trecut.
„Am pregătit o alternativă legală, bazată pe studii europene, pentru raportul între pensie și ultimul salariu. Am fost în constant contact cu Comisia Europeană, care a apreciat că propunerea noastră îndeplinește jaloanele stabilite și permite recuperarea fondurilor suspendate. Proiectul a fost trimis spre aprobare în septembrie, fiind contestat însă de către CSM și Înalta Curte, din motive legate de interese și privilegii. Toate aceste acțiuni au fost întreprinse pentru a asigura echitatea și sustenabilitatea sistemului de pensii”, a explicat Pîslaru.
În octombrie 2025, CCR a respins proiectul ca întemeiat pe motive de nereguli de procedură, însă Guvernul l-a reanalizat și a reluat procesul legislativ înainte de termenul limită de 28 noiembrie.
„A urmat o serie de amânări successive, unele motivate de lipsa de date și alte prin absența judecătorilor numiți politic. Aceasta subminează procesul legislativ și credibilitatea justiției”, a adăugat Pîslaru.
El afirmă că justiția nu trebuie utilizată în scopuri politice și că independența acesteia trebuie apărată, exprimându-și convingerea că orice încercare de imixtiune va fi respinsă ferm.
