O nouă investigație a autorităților fiscale române a dezvăluit o schemă complexă de evaziune fiscală, de tip „carusel”, orchestrată de o firmă din București, specializată în comerțul cu telefoane mobile. Conform comunicatului Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), compania a utilizat ilegal datele unei firme din Finlanda pentru a eluda plata TVA.
Schema presupunea simularea de livrări intracomunitare de bunuri, tranzacții între state membre ale UE care beneficiază de scutire de TVA. Cu toate acestea, aceste livrări nu s-au materializat, fiind doar o manevră contabilă menită să creeze o aparentă legalitate și să profite de facilități fiscale ilegale.
Autoritățile fiscale române au colaborat cu cele din Finlanda, Cehia și Lituania, printr-un schimb internațional de informații. Investigațiile au arătat că firma finlandeză, nominalizată în tranzacții, nu a fost conștientă de livrările raportate de compania română, demonstrând caracterul fictiv al operațiunilor.
Prejudiciu considerabil și o schemă clasică de evaziune fiscală
Conform raportului DGAF, prejudiciul estimat în urma fraudei depășește 3 milioane de lei, reprezentând TVA-ul evazat. Această schemă, cunoscută în lumea fiscală drept fraudă „carusel”, funcționează prin circulația fictivă a bunurilor (în acest caz, a documentelor) între mai multe firme, pentru a obține scutiri fiscale ilegale.
Firma română a jucat rolul de „exportator” fictiv, declarând livrări intracomunitare către partenerul finlandez. Însă, partenerul finlandez nu a confirmat niciun fel de tranzacție cu firma română, fiind un element inutil într-o operațiune fictivă de evaziune.
Este important de menționat că fraudele de tip carusel sunt printre cele mai răspândite și costisitoare forme de evaziune fiscală în Uniunea Europeană, cu pierderi anuale estimate la miliarde de euro.
Sechestru, sesizare penală și posibile acuzații penale
Autoritățile fiscale au luat măsuri asigurătorii, inclusiv popriri pe conturi, sechestru pe bunuri și blocarea tranzacțiilor comerciale. De asemenea, au fost sesizate organele de cercetare penală, dând startul unei anchete care ar putea duce la urmăriri penale și eventuale condamnări.
Gravitatea faptei și valoarea prejudiciului impun cercetări pentru evaziune fiscală și eventual constituire de grup infracțional organizat, mai ales dacă se va demonstra implicarea altor firme în rețeaua frauduloasă.
Această situație relevă eficiența crescândă a autorităților fiscale în detectarea fraudei transfrontaliere, dar demonstrează și perseverența infractorilor fiscali care exploatează lacunele legislative.
Concluzie: o schemă stopată, dar rămâne riscul
Frauda carusel descoperită constituie un exemplu de cum reglementările europene pot fi utilizate greșit pentru a obține avantaje fiscale frauduloase. În ciuda intervenției autorităților, persistă întrebarea privind existența altor firme care utilizează metode similare nedetectate.
În contextul digitalizării și transparentății fiscale din UE, fraudele ar trebui să devină din ce în ce mai dificile. Cu toate acestea, metodele clasice, precum caruselul, sunt încă eficiente și profitabile pentru cei dispuși să asume riscuri. Cooperarea internațională și vigilența autorităților fiscale sunt esențiale pentru un sistem fiscal echitabil.
