Dacă România ar atinge media Uniunii Europene în colectarea taxelor la bugetul de stat, ar putea evita procedura de deficit excesiv. Doar din TVA, s-ar putea obține aproximativ 7,5 miliarde de euro în plus. Această sumă este căutată de administrația prezidențială și de partide, afirmă Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, într-un interviu pentru HotNews.
- Biriș declară că a abordat această problemă și cu Klaus Iohannis. „Ne-a ascultat și ne-a spus că președintele nu are prea multă influență asupra politicilor fiscale.”
„Nu cunosc vreo țară în care factorii politici să nu profite de evaziune. Și obțin beneficii din contracte publice, din posturi plătite. Dar România conduce în acest domeniu, pentru că nimeni nu a dorit anterior să rezolve problema”, crede Gabriel Biriș.
Avocatul consideră că problema evaziunii fiscale din România ar putea fi parțial rezolvată prin aplicarea taxării inverse generalizate. În opinia sa, efectul pozitiv al acestei măsuri, pe lângă creșterea încasărilor la bugetul de stat, ar fi și disponibilitatea a peste 2000 de angajați ANAF pentru activități de inspecție. În prezent, acești angajați sunt implicați în procesele de rambursare a TVA și nu pot face alte verificări, spune Biriș.
România, mereu la coada clasamentului în colectarea TVA
-HotNews: România are cea mai slabă colectare a TVA din Uniunea Europeană. Sunt vorba de miliarde de euro ce ar putea fi încasate. Ce credeți că se poate face?
Gabriel Biriș: România a fost mereu în urmă în colectarea TVA. Acest subiect a fost ridicat chiar de domnul președinte Nicușor Dan în campanie. Cred că trebuie întâi combătută evaziunea la scară largă și numai apoi se poate discuta de majorarea cotelor. Recent, s-a afirmat nevoia includerii evaziunii în discuțiile CSAT și de restabilire a cooperării cu SRI. Nu am înțeles pe deplin acest aspect.
Evaziunea este în lista amenințărilor la securitatea națională încă din anul 2010, fără o rezolvare eficientă.
De ce este evaziunea atât de extinsă la noi? Este foarte simplu: nu a existat niciodată o decizie politică fermă de combatere a acesteia. Legiuitoarele fiscale nu au fost orientate către soluționarea problemei principale, ci doar s-a pretins că se acționează. Ne adresăm FMI, Comisiei Europene și le spunem ce măsuri luăm, dar acestea nu vizează evaziunea sistemică.
-România a participat la un program al Băncii Mondiale pentru creșterea colectării taxelor.
-Da, acest program a fost sabotat, în special de ANAF.
„Formularul 088 a fost folosit ca instrument de sabotaj împotriva unor companii românești”
-De ce o astfel de afirmație?
-Persoanelor din cadrul ANAF nu le este necesară transparența. În public, am fost primul care am vorbit despre evaziune ca amenințare la securitatea națională, încă din 2008-2009, chiar la o întâlnire din 2009 cu președinții candidați. Atunci, era domnul Băsescu, după cum cred și dl. Geoană.
Am atras atenția domnului Băsescu asupra problemei de securitate națională și asupra necesității unor măsuri speciale, referindu-mă în special la taxarea inversă, care ar fi putut completa eliminarea fraudei carusel care a lovit economia românească după aderarea la Uniunea Europeană.
De ce nu am fost pregătiți pentru explozia fraudei carusel? Cine trebuia să ne pregătească? Nu puteam noi, contribuabilii, să pregătim ANAF pentru colectarea impozitelor și taxelor? Evaziunea a fost adăugată în lista amenințărilor la securitatea națională.
Au existat legi și ordonanțe de guvern pentru combaterea evaziunii, dar măsurile nu au avut succes. Coduri de TVA anulate, fără justificare. Știm cu toții că un șef ANAF, (Sorin Blejnar), a fost acuzat de complicitate la contrabandă.
Au fost implementate măsuri precum Formularul 088 care a devenit un instrument prin care s-au persecutat companii românești. (Acest formular era o declarație de evaluare a intenției și capacității de a desfășura o activitate comercială implicată în TVA și a fost valabil până la 31 ianuarie 2017).
Obligația de depunere a Formularului 088 a fost aplicată în situații nelegate de evaziune, cum ar fi achiziții de acțiuni, modificări în structura acționariatului sau în consiliile de administrație. Aceste proceduri au fost foarte complexe.
Au existat coduri de TVA anulate fără motivații relevante. Motivele invocate erau lipsite de substanță, cum ar fi nejustificarea intenției și capacității de a desfășura activități economice.
Anularea codurilor de TVA excludea companiile din piață deoarece nu mai puteau deduce TVA-ul. A afectat sute sau mii de firme, inclusiv o rețea importantă de comerț..
Se apela la taxe și penalități atunci când ANAF considera că există probleme la nivelul furnizorilor de materii prime, punând companii în dificultate. Exemple de firme aduse în dizolvare.
Am atras atenția asupra abuzurilor și a încălcării legii, riscând acuzații de abuz în serviciu și complicitate. S-au implementat, în cele din urmă, sistemele RO, factura electronică și transport electronic, pentru a spori colectarea.
Problema colectării nu constă în nedeclarare, ci în neplată. Aceste sisteme nu abordează neplata.
