O tânără de 19 ani din Hartford, Connecticut, Aleysha Ortiz, a absolvit liceul cu distincție și a fost acceptată la universitate, dar realitatea ascunsă în spatele acestei performanțe este tulburătoare: Aleysha nu poate citi sau scrie. După 12 ani într-un sistem educațional care a ignorat dificultățile ei de învățare, ea s-a adaptat, bazându-se exclusiv pe tehnologie pentru a supraviețui în mediul academic.
Cum a fost posibilă o astfel de performanță academică?
Născută în Puerto Rico, Aleysha a prezentat din copilărie dificultăți în procesul de învățare. Mama ei, Carmen Cruz, a observat-o din timp și, în căutarea unui viitor mai bun, familia s-a mutat în Connecticut, sperând că sistemul educațional de acolo i-ar oferi sprijinul necesar.
Din contră, în loc să primească ajutor, Aleysha a fost trecută automat dintr-o clasă în alta, fără un suport adecvat. Deși testele din clasa a VI-a au demonstrat un nivel de citire similar cu cel al unui copil de grădiniță, nu s-a intervenit pentru a corecta această situație. Această lipsă de ajutor și frustrarea acumulată au dus la un comportament considerat rebel, etichetându-se-o ca „elev problematic”.
Situația nu s-a schimbat nici în liceu. În clasa a XII-a, profesoara și coordonatoarea de educație specială, Tilda Santiago, a fost acuzată în instanță de hărțuire și umilire constantă. Conform acuzațiilor, aceasta ar fi batjocorit-o sistematic în fața colegilor și profesorilor. În urma plângerilor, Santiago și-a pierdut postul.
Aleysha utilizează tehnologie pentru a transcrie informații auditive în text. (Foto: )
Strategia de adaptare academică
Lipsită de susținere din partea profesorilor, Aleysha a fost nevoită să își găsească propriile soluții. Tehnologia a devenit salvarea ei. A utilizat aplicații de conversie text-vorbire și vorbire-text pentru a accesa informațiile și realiza teme.
Această metodă presupunea un efort enorm: notele erau transcrise vocal, conținutul descifrat cu ajutorul aplicațiilor, iar răspunsurile dictate și transformate în text. Această abordare, departe de a fi perfectă, i-a permis să se descurce academic. A ajuns să petreacă până la 5 ore pe zi cu temele, lucrând până aproape de miezul nopții.
Accesul la învățământ superior
În ciuda incapacității de a citi și scrie, Aleysha a fost acceptată la Universitatea din Connecticut. Ea a completat dosarul de admitere folosind aceleași instrumente digitale care o ajutaseră în liceu. În mod specific, a redactat eseurile prin dictare vocală și a beneficiat de sprijin din partea colegilor și consilierilor educaționali pentru parcurgerea procesului.
După câteva luni de studii, a trebuit să ia o pauză din motive de sănătate mentală, dar este hotărâtă să revină în curând în mediu universitar.
Procesul legal
Acum, Aleysha a intentat un proces împotriva Consiliului de Educație din Hartford și a orașului Hartford, acuzând neglijență și abuzuri. În instanță, ea susține că i-a fost refuzat dreptul la o educație adecvată și că a fost promovată de la un nivel la altul fără suportul necesar să învețe să citească și să scrie.
„Le-a luat 12 ani să încerce să mă ajute. Acum e momentul meu,” a declarat Aleysha.
Cazul ei a evidențiat disproporțiile din sistemul educațional american, unde elevii din districtele cu populație majoritar non-albă beneficiază de mai puține resurse decât cei din districtele cu populație majoritar albă. Aceste dificultăți sunt frecvente în școlile din zonele defavorizate, unde calitatea educației speciale variază considerabil în funcție de localizare.
Viitorul Aleyshai
Aleysha este hotărâtă să lupte pentru drepturile ei și să atragă atenția asupra problemelor din sistemul educațional. Chiar dacă nu poate citi sau scrie, ea speră să devină scriitoare și să împărtășească povești inspirate din experiența ei.
„Oamenii mi-au luat oportunitatea de învățare. Acum este timpul meu și vreau să profit de el,” spune ea.
Povestea Aleyshai este un exemplu de rezistență și ridică întrebări importante despre responsabilitatea sistemului educațional și accesul real la educație.
