Economia României traversează o perioadă critică în care fiecare decizie de politică macroeconomică are o importanță deosebită. Cel mai recent raport al Fondului Monetar Internațional evidențiază o perspectivă complexă: o creștere economică moderată, o inflație persistentă până în 2026 și riscuri legate de stabilitatea fiscală și ratingul de țară. În același timp, investițiile susținute prin PNRR pot atenua anumite presiuni, dar numai dacă reformele structurale sunt implementate complet.
Creștere economică moderată, dependentă de investiții
FMI prognozează că Produsul Intern Brut real va crește cu 1,0% în 2025 și 1,4% în 2026, cifre modeste raportate la potențialul economiei românești din ultimul deceniu.
Principalul factor care va susține această creștere va fi accelerarea investițiilor din PNRR, în timp ce consumul privat va înregistra o încetinire semnificativă, fiind afectat de:
- inflația încă ridicată,
- creșterea fiscalității ( inclusiv majorarea TVA),
- consolidarea bugetară necesară în perioada 2025–2026.
Exporturile nu vor putea compensa vulnerabilitatea consumului intern, deoarece costurile cu forța de muncă cresc mai rapid decât productivitatea, reducând competitivitatea externă.
Inflația va rămâne peste intervalul de țintire al BNR până la finalul anului 2026
Deși în ultimele trimestre s-au observat scăderi, FMI consideră că presiunile inflaționiste persistă.
Inflația totală va rămâne ridicată până în a doua jumătate a anului 2026, urmând să scadă doar în trimestrul IV 2026. În plus, odată cu prezentarea raportului privind inflația, guvernatorul Mugur Isărescu a menționat că atingerea țintei anuale ar putea întârzia până la începutul anului 2027.
Factorii principali care mențin această situație sunt:
- majorarea TVA în 2025,
- eliminarea plafonării prețurilor la energie,
- creșterea rapidă a salariilor,
- evenimente climatice care pot determina creșteri ale prețurilor alimentelor,
- posibile creșteri ale prețurilor energiei pe piețele internaționale.
În aceste condiții, FMI sugerează ca BNR să nu reia momentan ciclul de reduceri ale dobânzilor.
Consolidarea fiscală — un test esențial, cu implicarea ratingului de țară
Mesajul Fondului este clar: riscul de downgrade al ratingului României rămâne valid.
Motivul principal îl reprezintă:
- deficitul fiscal încă semnificativ,
- incertitudini privind implementarea pachetului de măsuri fiscale pentru 2025–2026,
- lipsei unor planuri concrete pentru anul 2027 și următorii ani.
Recomandările includ:
- punerea în aplicare integrală a măsurilor de consolidare fiscală planificate,
- anunțarea din timp a măsurilor pentru 2027, încă din 2025,
- adoptarea unei reforme fiscale structurale care să îmbunătățească colectarea și echitatea sistemului.
FMI subliniază că credibilitatea fiscală este crucială pentru reducerea primelor de risc și, implicit, pentru costurile mai scăzute de finanțare.
Scenariul pesimist al FMI: o perspectivă mai dificilă în economia globală
FMI include și un scenariu advers la nivel mondial, în care:
- creșterea economică în Europa încetinește,
- China are o cerere internă mai slabă,
- se declanșează un război comercial global,
- costurile de finanțare se majorează.
În acest scenariu, PIB-ul României ar putea fi cu 0,9 puncte procentuale sub nivelul actualului prognostic în 2026.
Deficitul bugetar s-ar putea majora automat cu 0,2 puncte procentuale din PIB pe an, exercitând presiuni suplimentare asupra finanțelor publice.
Într-un asemenea context, FMI recomandă:
- sprijin fiscal temporar pentru gospodării și companii vulnerabile,
- continuarea măsurilor de consolidare fiscală,
- mai multă flexibilitate a cursului de schimb pentru gestionarea șocurilor externe.
Politica monetară: maximă prudență
FMI avertizează asupra riscului ca așteptările inflaționiste să nu fie aduse sub control.
În această situație:
- rata-cheie nu trebuie redusă prematur,
- se precizează necesitatea monitorizării atente a presiunilor salariale,
- flexibilitatea cursului de schimb trebuie crescută etapizat pentru a reactă eficient la șocurile externe.
Sectorul bancar: stabil, dar cu vulnerabilități emergente
Deși riscul sistemic este considerat scăzut, FMI remarcă anumite puncte sensibile:
- expunere tot mai mare a băncilor la datoria publică,
- creștere accelerată a creditului de consum,
- necesitatea unor teste de stres mai stricte.
Băncile sunt reziliente, însă supravegherea trebuie consolidată într-un mediu de volatilitate crescută.
Reforme structurale: cea mai mare vulnerabilitate, dar și oportunitate majoră
FMI afirmă clar: blocajele structurale sunt principala barieră a progresului în România. Priotățile identificate includ:
- guvernanță eficientă în companiile de stat, inclusiv numirea rapidă a noului consiliu al organismului de supraveghere,
- reguli predictibile și norme bine formulate,
- reducerea economiei informale,
- atragerea investițiilor străine directe,
- creșterea participării pe piața muncii și a productivității,
- servicii de îngrijire pentru copii mai accesibile,
- investiții în calitatea sistemului educațional,
- pregătirea pentru tranziția energetică și integrarea deplină în Piața Energetică Unică.
Concluzie
Raportul FMI afirmă că România se află într-un echilibru fragil: având o creștere economică sub potențial; inflație în declin, dar încă ridicată; investiții europene consistente, dar cu riscuri fiscale realiste; reforme ambițioase pe hârtie, însă întârziate în practică.
Cheia pentru anii 2025–2026 va fi credibilitatea: atât fiscală, cât și instituțională și de guvernanță. Fără această credibilitate, ratingul de țară, costurile de finanțare și perspectivele de creștere rămân vulnerabile.
