Într-o zonă liniștită, la poalele Acropole, pe fațada unei taverne grecești, apare un anunț simplu, dar urgent: „Se caută personal, bucătari, chelneri, personal de bucătărie”. Nu este o situație izolată. În întreaga Grecie, lipsa de personal a devenit o problemă acută tocmai atunci când turismul, motorul economiei, atinge cote record.
Grecia are nevoie urgentă de 80.000 de angajați în hoteluri și restaurante, cu doar câteva săptămâni înainte de sezonul estival. De la bucătari și chelneri, la salvamari și recepționeri, industria se bazează acum pe migranți, solicitanți de azil și pe speranța că cetățeni din țări din estul Europei vor veni din nou să muncească.
„Este din ce în ce mai greu să găsești angajați. Grecii preferă acum locuri de muncă de birou, fără program de noapte sau weekend”, declară Dimitris Stathokostopoulos, proprietarul unei taverne din Atena.
O industrie vitală, care contribuie cu 25% la PIB, riscă să rămână fără forță de muncă
Turismul reprezintă aproape un sfert din produsul intern brut al Greciei. Prin urmare, lipsa de personal este o amenințare reală. Din cauza pandemiei, mii de angajați din acest sector nu s-au mai întors la muncă. Mulți și-au schimbat complet cariera, iar alții au emigrat definitiv.
„Observăm o lipsă fără precedent de lucrători calificați și experimentați. Estimăm că sunt necesare 80.000 de persoane”, a afirmat Giorgos Hotzoglou, liderul sindicatului național POEET.
Situația este agravată de sistem. Sezonul turistic durează doar câteva luni, iar șomerii primesc asistență doar pentru o perioadă limitată.
„Cum să supraviețuiești restul anului, mai ales cu costurile tot mai mari?”, se întreabă Hotzoglou.
Migranții și muncitorii din Asia, o soluție temporară
Pentru a evita o prăbușire a sectorului, Grecia a început procesul de legalizare a a 30.000 de migranți neînregistrați și a încheiat acorduri de muncă cu anumite state, cum ar fi Egiptul, India, Bangladesh și Moldova.
„Un muncitor din Bangladesh lucrează în bucătăria noastră și este foarte bun. Chiar am primit o ofertă de angajare din Dubai”, spune Stathokostopoulos.
Din luna aceasta, solicitanții de azil din tabere vor lucra în nordul Greciei, după ce au urmat cursuri de formare organizate de Asociația Hotelieră. O mișcare controversată într-o țară care, în trecut, a fost acuzată de respingerea ilegală a migranților la graniță.
Nevoia disperată de forță de muncă, în ciuda dorinței de deportări
Pe fondul acestei crize, ministrul migrației Makis Voridis, fost activist de extremă dreapta, a promis mai multe expulzări de „migranți ilegali”. Însă, Grecia are nevoie de acești muncitori.
„Este absurd să discutăm despre deportări, când trebuie ocupate 750.000 de locuri de muncă până în 2050. Multi dintre acești tineri au acumulat experiență și calificări”, declară Sofia Kouvelaki, directorul unei organizații de ajutorare a copiilor refugiați.
Economia greacă prosperă, dar nu are resurse umane suficiente
După o perioadă grea, economia Greciei a început să se redreseze. Rata șomajului s-a redus, de la 18% la 9%. S-au creat peste 500.000 de noi locuri de muncă în construcții, logistică și sectorul comerțului cu amănuntul. Totuși, nu există suficienți oameni pentru a le ocupa.
„Retorica despre lipsa de personal este oarecum exagerată. Însă, da, există resurse neutilizate, în special în rândul femeilor”, afirmă Spiros Protopsaltis, șeful agenției de ocupare a forței de muncă.
Turismul înflorește, dar lipsesc chelnerii
Ministerul Turismului estimează că în 2028, Grecia va primi 40 de milioane de turiști, de patru ori mai mulți decât populația țării. Un număr mare de turiști vor proveni din India și China și sezonul turistic se prelungește din cauza schimbărilor climatice.
Pentru a face față acestei situații, Grecia organizează târguri de angajare în Germania, Olanda și Marea Britanie. Totodată, se speră că vor reveni și grecii care au emigrat în timpul crizei.
„Le spunem: întoarceți-vă acasă. Grecia nu mai este aceeași țară. Acum este într-adevăr o țară prosperă”, spune Protopsaltis.
