2025 va rămâne în memoria multor români drept anul în care au fost afectați direct de măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan: creșterea inflației, a taxelor și impozitelor, TVA-ul, liberalizarea sectorului energetic. Însă, experții economici avertizează că ceea ce am văzut în 2025 a fost doar o etapă preliminară, iar defața maximă a crizei urmează. Odată cu aprobarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale: accize, liberalizarea pieței de gaz, creșterea impozitelor pe proprietăți, terenuri, vehicule, precum și înghețarea pensiilor și salariilor, sărăcia va deveni cuvântul de ordine în România.
Așa cum au avertizat specialiștii, majorarea TVA-ului, a taxelor și impozitelor decise de guvernul Bolojan nu a generat efectele anticipate.
Românii au strâns cureaua în 2025, deficitul a înregistrat o reducere neașteptată
Datele INS indică reducerea valorii consumului, ceea ce a determinat scăderea încasărilor la bugetul de stat. Mai grav, nivelul record al deficitului a diminuat doar marginal, efectele măsurilor fiind departe de angajamentul premierului de a-l citi sub pragul maxim de aproape 10%.
Conform estimărilor Comisiei Europene, România va încheia anul în curs cu un deficit bugetar structural de 7,9% din PIB, în scădere față de 9% în anul anterior, dar încă foarte mare.
Cea mai severă austeritate din întreaga Europă
Potrivit economistului Cristian Socol, fără implementarea
Planului de Relansare Economică și fără o reformă fiscală structurală și echitabilă, bazată pe progresivitate, România va resimți „oboseala fiscal-bugetară” și deficitele vor diminua greu, abia între 2027 și 2030. Socol consideră că țara noastră se confruntă cu cea mai dură austeritate din întreaga Europă.
Totuși, în ultimele declarații publice de sfârșit de an, Ilie Bolojan a adus și vești optimiste pentru cetățeni. Ordonanța adoptată în decembrie 2025 cuprinde și măsuri benefice, precum:
- Stimulentarea economiei – măsuri fiscale pentru 2026 și 2027, printre care reducerea impozitului pe cifra de afaceri și eliminarea taxei pe stâlp, precum și o cotă unică pentru microîntreprinderi.
- Sprijin social și protecția celor vulnerabili – menținerea anumitor scutiri de taxe pentru salariul minim, continuarea tichetelor de energie pentru persoanele vulnerabile și programul „Masă sănătoasă” în unitățile de învățământ.
- Subvenția acordată partidelor politice va fi diminuată cu 10% față de nivelul din anul 2025.
România, lider european la inflație. Declinul puterii de cumpărare, cel mai mare din ultimii 25 de ani
Conform Eurostat, România se menține ca fiind țara europeană cu cea mai ridicată rată a inflației. În plus, chiar și după aplicarea pachetelor de austeritate, inflația a continuat să crească, iar țara noastră este expusă riscului de a intra în recesiune tehnică.
- Conform datelor Eurostat, în noiembrie, inflația în România a crescut cu 8,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, INS a indicat o rată anuală a inflației de 9,8%.
Rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în noiembrie 2025 / foto: Shutterstock
- Economia românească ar putea intra în recesiune tehnică, dacă PIB-ul va înregistra două trimestre consecutive de scădere. Datele INS arată că în cel de-al treilea trimestru din 2025, PIB-ul real s-a diminuat cu 0,2% față de trimestrul anterior.
Inflația persistentă, măsurile fiscale și cele de austeritate impuse de guvernul Bolojan au cauzat cea mai amplă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani.
Adrian Negrescu: 2026 va fi dominată de numeroase necunoscute. Supraviețuirea va fi prioritară pentru cea mai mare parte a populației
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că 2026 va fi un an extrem de dificil, chiar mai problematic decât 2025. Abia în anul următor românii vor simți cu adevărat impactul politicilor de austeritate.
- „2026 reprezintă o ecuație cu multe variabile necunoscute, deoarece vor fi multe aspecte ce trebuie luate în considerare: salarii (creșterea salariului minim va complica situația pentru firmele mici), cheltuieli publice, deficit bugetar, curs valutar, balanță comercială etc., așa că estimările vor fi mai fericite decât realitatea, asemeni numerelor de la LOTO”, a declarat Negrescu, citat de Antena 3.
Potrivit specialiștilor, anul de criză 2026 va fi unul plin de provocări, iar succesul depinde de adaptabilitatea fiecăruia la obstacolele generate de inflație, creșteri de taxe și blocarea salariilor și pensiilor.
„Altminteri, va fi un an în care supraviețuirea devine prioritatea pentru majoritatea cetățenilor, a căror venituri vor fi grav afectate de inflație și de blocarea salariilor și pensiilor. Pentru cei cu venituri din economie și forță de muncă, 2026 poate aduce și oportunități pentru găsirea mai multor locuri de muncă comparativ cu 2025”, a precizat acesta, pentru Gândul.
Companiile românești vor suporta cele mai dure măsuri fiscale, iar economia va resimți o regresie
Potrivit analistului, pe lângă cetățeni, și firmele autohtone plătesc prețul măsurilor restrictive impuse de guvern, ceea ce afectează dezvoltarea economică. În 2025, mii de întreprinderi, în special IMM-urile, și-au închis activitatea sau au fost desființate.
Numai în noiembrie, numărul de firme care au solicitat insolvența a crescut cu 46,5%.
„Economia românească funcționează cu frâna de mână trasă. Companiile sunt din ce în ce mai afectate de sistemul fiscal, de costurile în creștere la utilități – în special energie electrică – și de lipsa unor măsuri concrete pentru temperarea inflației, care reprezintă cea mai mare problemă în prezent pentru majoritatea antreprenorilor români.
Cele mai afectate sunt companiile cu probleme financiare, expuse prea mult în perioada actuală, care nu au previzionat evoluția cursului valutar, creșterea inflației sau impactul măsurilor fiscale. Nu trebuie să ne facem iluzii că suntem în siguranță; în multe sectoare, efectele recesiunii devin tot mai evidente.
Cristian Păun: Inflația s-ar putea diminua în a doua jumătate a lui 2026
Economistul Cristian Păun atrage atenția că 2026 va fi caracterizată de instabilitate, reprezentând o austeritate extremă. Dacă în 2025 abia ne-am încălzit, în 2026 va începe cu șocuri multiple pentru cetățeni: liberalizarea prețurilor la gaze, creșteri semnificative ale accizelor și un deficit record, din cauză că reformele promise de autorități întâmpină întârzieri. Totuși, în a doua jumătate a anului, se poate anticipa o relaxare a situației.
Inflația se preconizează că va scădea în a doua parte a anului, odată cu trecerea efectului majorării TVA-ului din acest an. Totodată, liberalizarea pieței de gaze, creșterile de accize de la început de an, și un deficit excesiv, nefăcut încă reformisit, vor influența inflația și dobânzile. Deficitul mare va duce la inflație, creșteri de prețuri, importuri mai mari și dobânzi înalte, explică Păun.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI
În timp ce inflația României devine dificil de controlat, alte țări ale Uniunii Europene caută soluții pentru redresare economică. Investițiile devin mai prudente, iar Banca Națională avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia țării.
Prognoze ale analistilor pentru anul 2026 privind evoluția economiei.
Economistul Cristian Socol avertizează la final de an despre un 2026 cu perspective pesimiste pentru Romania: se implementează cea mai severă austeritate din UE.
