Anunțul Guvernului după intrarea în recesiune tehnică și sprijinul Fitch pentru evitarea ratingului junk – Economica.net

Nistor Florin
7 Citit minim
Anunțul pe care îl aștepta Guvernul, după intrarea în recesiune tehnică. Fitch ne ține în lumea bună, scăpăm iar de junk – Economica.net

Agenția Fitch, una dintre cele trei principale organisme de evaluare a ratingurilor financiare la nivel global, confirmă statutul de nivel „BBB” pentru România, cu perspectivă negativă. Astfel, țara noastră rămâne în categoria statelor solvabile. Anunțul intervențiunii survine la scurt timp după ce Institutul Național de Statistică a indicat că România se află în recesiune tehnică, iar experții consideră că în primul trimestru al anului 2026 vor avea loc rezultate și mai slabe, după scăderile înregistrate în ultimele două trimestre din anul anterior.

„Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la Uniunea Europeană și de fluxurile de capital externe, care au sprijinit convergența veniturilor și accesul la surse de finanțare internaționale. Indicatorii precum PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării depășesc media pentru statele comparabile din categoria „BBB”. Se remarcă punctele forte, însă acestea sunt echilibrate de deficite bugetare și externe persistente, creșterea datoriei publice, polarizarea politică și nivelul ridicat al datoriei externe nete”, menționează agenția.

Conform analizei, perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice, cauzată de deficite fiscale semnificative, chiar și în scădere, și de creșterea rapidă a raportului datorie publică/PIB. Guvernul, ales în vara anului 2025, a inițiat măsuri importante de consolidare fiscală, urmând ca acestea să producă efecte semnificative în 2026, deși bugetul pentru anul următor nu a fost încă ratificat. Riscurile majore pentru atingerea obiectivelor fiscale pe termen mediu debită de dificultățile de implementare, de slaba creștere economică și de tensiunile politice din cadrul coaliției guvernamentale formată din patru partide.

Economia României a înregistrat o scădere de 1,9% în termeni reali în cel de-al patrulea trimestru al anului 2024, față de trimestrul al treilea din același an, conform datelor INS comunicate vineri, 13 februarie 2026. În T3 din 2025, PIB-ul a înregistrat o diminuare de 0,2% față de trimestrul anterior, dar a crescut cu 1,5% comparativ cu T3 din 2024. Aceste cifre confirmă că România se află în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de contracție economică în termeni reali.

Disponibil și: Recesiune în România – Oficial! Al doilea trimestru consecutiv de scădere economică. PIB în scădere cu 1,9% în T4 din 2025 (date oficiale INS)

Motivările Fitch Ratings pentru menținerea ratingului României în categoria favorabilă și principalele puncte de atenție. Bolojan și inflația, sub lupa analizei

Mai jos se prezintă concluziile principale care au stat la baza deciziei Fitch Ratings, precum și aspectele îngrijorătoare:

  • Implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală de către noul guvern Bolojan, inclusiv majorarea TVA-ului din august 2025, a contribuit la reducerea deficitului bugetar de la niveluri record. Date preliminare indică un deficit de 7,7% din PIB, estimându-se că deficitul ESA a fost aproape 8% în anul precedent. Aplicarea măsurilor din 2025 și înghețarea cheltuielilor pentru 2026 pot reduce deficitul ESA cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în anul următor.
  • Însă, se evidențiază incertitudini legate de amploarea consolidării fiscale în 2027 și anii următori, având în vedere schimbările planificate la nivelul conducerii politice și ciclul electoral din 2028. Deficitele bugetare vor rămâne, cel mai probabil, printre cele mai mari din clasa „BBB”.
  • Datoria publică a crescut rapid în ultimii doi ani, atingând aproape 59% din PIB la sfârșitul anului 2025, peste media de 56% a categoriei „BBB”. Previziunile indică o creștere ulterioară spre 63% în 2027, dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare.
  • Performanța economică a rămas slabă, cu o creștere de sub 1% în 2025, din cauza consolidării fiscale și a cererii externe slabe. Se estimează că PIB-ul va rămâne sub potențialul de 2% până în 2027, influențat de înăsprirea politicilor fiscale și de reducerea veniturilor reale ale gospodăriilor, deși investițiile vor crește semnificativ, stimulat de fondurile europene și de Planul de redresare și reziliență (RRP).
  • Inflația ridicată și persistentă reprezintă o vulnerabilitate majoră, fiind accentuată de creșterea TVA și expirarea plafonului pentru prețul energiei. Inflația depășește ținta de 2,5% stabilită de Banca Națională a României, iar media prețurilor din ultimii trei ani pentru 2024-2026 este dublă față de media pentru categoria „BBB”.
  • Fluxurile politice au devenit mai stabile după alegerea președintelui Nicușor Dan în mai 2025 și formarea unei coaliții pro-occidentale, însă conflictele interne și negocierile bugetare din 2026 pot perturba implementarea măsurilor de reducere a deficitului fiscal.
  • Deficitul de cont curent s-a apropiat de 8% din PIB în 2025, fiind în creștere față de 6,7% în 2023 și peste media de 1%. Se prognozează o reducere sub 7% în 2026, ca urmare a diminuării importurilor pentru consumul public și privat. Datoria externă netă va continua să crească, fiind estimată la 21% din PIB în 2024.
  • Accesul României la finanțare externă este susținut de fondurile europene și de sprijinul financiar recent, inclusiv împrumuturi și granturi, care atenuează presiunile asupra costurilor de finanțare și riscurile asociate exterior.
  • Condițiile de finanțare externe vor îmbunătăți, dat fiind fluxurile mari preconizate în 2026, deși țara noastră rămâne vulnerabilă la schimbările de percepție ale pieței globale. Costurile de împrumut au scăzut față de a doua jumătate a anului 2025, în contextul unei reveniri pozitive pentru activele de pe piețele emergente.
  • Indicatorii ESG pentru guvernanță indică un nivel moderat, reflectând tranziții politice stabile, drepturi politice moderate și un nivel moderat de corupție, într-o perspectivă echilibrată privind stabilitatea politică și instituțională.
Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns