„Aș dori să adresez un apel prioritar către cetățeni. Este esențial să se înregistreze și să urmărească site-ul AMEPIP pentru a fi informați despre procesul de selecție, iar persoanele dedicate și responsabile să aibă încredere și să participe. Dacă societatea nu se implică în acest demers, vor fi înscrise în continuare doar persoanele din sistem. Acest proces este deschis publicului. Fac un apel către specialiști competenți și profesioniști pentru a participa la aceste concursuri, deoarece acest lucru reprezintă o garanție pentru seriozitatea lor; de asemenea, invit firmele de consultanță să se implice ca experți în proces”, a spus ea, marți, privind această inițiativă.
Oana Gheorghiu a menționat că nu există un termen exact pentru reformarea celor 1.500 de companii de stat, deoarece unele consilii de administrație au mandate în curs, conform informațiilor Agerpres.
„Se va interveni pe măsură ce mandatele se încheie. Unele se vor termina în 2027, altele în 2028. Mandatele sunt de patru ani. În anumite cazuri, consiliile au mandate interimare, iar procesul de selecție este unul foarte profesionist, în care comisiile de evaluare sunt compuse din experți independenți și un reprezentant al ministerului, cu criterii foarte clare, care nu pot fi omise. Legislația este clară, proiectul este monitorizat prin PNRR, iar Comisia Europeană și OECD urmăresc riguros. Toți acești factori reprezintă garanția unui proces serios și corect”, a explicat ea.
Oana Gheorghiu a subliniat că, în ultimii ani, în general, consiliile de administrație erau „formale”, fiind compuse din persoane desemnate de ministere, uneori pentru a-și suplimenta veniturile sau pentru a exercita influență. Ea consideră că astfel de practici vor înceta.
„Reforma nu se realizează peste noapte, fiind un proces de durată, care necesită perseverență și consecvență. În prezent, selecția consiliilor de administrație se face conform unei legislații intrate în vigoare anul trecut. În acest sens, numărul membrilor CA a fost redus de la 9-12 la un maxim de 3-5, în funcție de mărimea și importanța companiei. Procesul de selecție este riguros, bazat pe criterii precise și este supravegheat de AMEPIP, agenția care verifică întregul proces”, a declarat viceprim-ministrul.
Ea a menționat că, până în 2024, aproximativ 185 de companii de stat erau inactive. O nouă situație actualizată va fi disponibilă după depunerea raportărilor financiare pentru anul 2025.
„După cum știm, multe companii de stat operează în pierdere, unele fiind inactive sau în faliment. Scopul nostru este să facem schimbări, mai ales având în vedere legea recentă care permite ajustări în conducerea acestor entități – prin selecția consiliilor de administrație, conform normelor OECD și angajamentelor din PNRR. Esența reformei companiilor de stat o reprezintă calitatea consiliului de administrație”, a adăugat Gheorghiu.
Potrivit acesteia, în România există companii care au renunțat complet la angajați, fiind doar „documente” stilizate. În alte țări similare, numărul companiilor de stat se situează în jurul a 300.
„Unele firme inactive, fără angajați, fără activitate concretă, doar în documente. În anumite cazuri, au în dotare locomotive vechi de peste o sută de ani, pe care nimeni nu dorește să le achiziționeze sau cu care nu se mai poate face nimic. Acest tip de companii nu pot fi lichidate, fiind doar liste de înregistrări. Este necesar să identificăm soluții pentru închidere, eliminare sau reorganizare a acestor entități”, a afirmat ea.
