Discuțiile dintre Moscova și Casa Albă evidențiază dorința Rusiei de avantaje maxime, în timp ce administrația americană pare dornică să demonstreze că Donald Trump poate pune rapid capăt conflictului din Ucraina, potrivit The Guardian și Reuters.
Rusia și Ucraina au convenit marți să „elimine folosirea forței” în Marea Neagră, după negocieri paralele cu reprezentanții americani în Arabia Saudită. Cu toate acestea, Kremlinul susține că încetarea focului va fi implementată doar dacă SUA vor reduce sancțiunile împotriva exporturilor agricole rusești.
Donald Trump a declarat că SUA studiază cerințele Rusiei, după ce Kremlinul a afirmat că a obținut, la negocieri cu Casa Albă, concesii importante, reprezentând prima modificare majoră a sancțiunilor de la invazia din 2022.
Moscova și Kiev au convenit și asupra aplicării unui armistițiu de 30 de zile pentru atacurile asupra infrastructurii energetice, extinzându-i și aria de acțiune.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat evoluțiile, dar a precizat că Ucraina nu susține slăbirea sancțiunilor împotriva Rusiei, manifestând îngrijorare față de discuțiile dintre SUA și Kremlin cu privire la o posibilă împărțire a Ucrainei.
Reprezentanții ucraineni din Riad nu au discutat o potențială împărțire a teritoriului, a afirmat Zelenski, subliniind însă că oficialii americani par să fi discutat acest aspect cu echipa rusă.
Potrivit informațiilor, Rusia a transmis SUA dorința de control total asupra a trei regiuni ucrainene parțial ocupate: Donețk, Zaporojie și Herson.
Aceste pretenții au fost constant respinse de Kiev, care a arătat doar disponibilitatea de a recunoaște de facto ocupația rusă de-a lungul liniei actuale a frontului.
Comunicate diferite ale Casei Albe și Kremlinului
Casa Albă a emis marți două comunicate, ambele cu cinci puncte cheie, patru dintre ele identice.
Ambele declarații menționau acordul de a asigura siguranța navigației și de a elimina folosirea forței în Marea Neagră, o referire la încetarea focului, fără a folosi însă acest termen.
Diferența esențială constă în comunicatul rus, care susține că SUA vor „sprijini restabilirea accesului Rusiei la piața mondială pentru exporturile de produse agricole și îngrășăminte”, prin reducerea costurilor de asigurare și facilitarea accesului la sistemele de plată și porturi.
În comunicatul său, Kremlinul a precizat că va respecta armistițiul de pe litoral doar dacă SUA reduc sancțiunile impuse produselor agricole și îngrășămintelor rusești, inclusiv permițând tranzacțiile băncii ruse Rosselkhozbank și restabilirea accesului acesteia la sistemul SWIFT.
O astfel de reducere a sancțiunilor ar reprezenta o decizie importantă, prima de acest fel de la începutul războiului, sugerând intenția Rusiei de a obține concesii politice și militare din partea Ucrainei, precum și o ieșire din izolarea internațională post-invazie.
Analiza lui Trump
Trump nu a confirmat dacă SUA sunt de acord cu reducerea sancțiunilor, declarând că cererile Rusiei sunt în curs de evaluare.
„Le vor analiza, iar noi evaluăm toate posibilitățile acum”, a declarat Trump, adăugând: „Există aproximativ cinci sau șase condiții. Le parcurgem pe toate.”
Rămâne neclar dacă Casa Albă a ascuns intenții de relaxare a sancțiunilor sau dacă delegația americană a fost surprinsă de cerințele Rusiei, având ca obiectiv principal obținerea unei înceteări, măcar parțiale, a ostilităților în Ucraina.
„Acest lucru nu era pe ordinea de zi înainte de întâlnire”, a declarat Zelenski marți. „Rușii, cât se știe, au ridicat problema sprijinului american pentru transportul produselor lor agricole. Nu am acceptat asta, pentru a fi inclusă în comunicatul comun”, a adăugat el.
Orice reducere a sancțiunilor impuse Rusiei va fi influențată și de disponibilitatea Europei de a lua măsuri similare, dar acordul marți reflectă o reorientare a politicii americane, potențial amplificând izolarea europeană în relațiile cu Rusia.
Președintele Zelenski a afirmat că percepe o slăbire a poziției Ucrainei și o ușurare a sancțiunilor împotriva Rusiei, o poziție incompatibilă cu o încetare necondiționată a focului asupra infrastructurii energetice și a transporturilor maritime.
Modalitatea și momentul aplicării acordului, neclare
Ucraina așteaptă ca Rusia să oprească bombardamentele asupra porturilor din Odesa și ale altor zone, ca parte a armistițiului maritim.
Însă, un comunicat separat al Ministerului Apărării ucrainean precizează că Ucraina consideră retragerea navelor militare rusești din estul Mării Negre drept o încălcare a acordului.
De-a lungul celor trei ani de conflict, Ucraina a forțat retragerea flotei ruse spre est prin raiduri maritime cu drone, restabilind o cale comercială pe coasta de vest.
Exporturile rusești au crescut, însă Kremlinul s-a plâns de impactul sancțiunilor asupra produselor agricole, retras unilateral din acordul privind cerealele din Marea Neagră în iulie 2023, proiectat inițial pentru facilitarea exporturilor alimentare în timpul războiului.
Încetarea focului ar urma să înceapă imediat după comunicatele Casei Albe. Cu toate acestea, condiția Rusiei privind reducerea sancțiunilor în Marea Neagră indică faptul că Moscova nu a acceptat condițiile pentru a pune capăt ostilităților maritime.
Inițial, Ucraina a declarat că cele două părți vor asigura respectarea armistițiului. De asemenea, atât Rusia, cât și Ucraina au acceptat implicarea altor țări în monitorizarea și protejarea acestuia.
„Arta rusească a negocierii”
Kremlinul caută să maximizeze avantajele în fața Casei Albe, care pare nerăbdătoare să demonstreze că Donald Trump poate pune rapid capăt războiului din Ucraina.
Acordul marți din Arabia Saudită oferă Kremlinului o serie de beneficii, dar nu este clar ce concesii a făcut Rusia în schimbul reducerii sancțiunilor.
Până în prezent, potrivit The Guardian, pare că administrația Trump e dispusă să accepte acest compromis.
„Arta rusească a negocierii constă în a-i convinge pe americani că cererile Rusiei sunt concesii, cerând ulterior și reducerea sancțiunilor”, a scris Dr. Janis Kluge, cercetător care se concentrează pe economia rusă la Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate.
„Cerința este ca Ucraina să nu mai atace navele de război rusești și ca Rusia să poată inspecta navele ucrainene”, a menționat Kluge.
Zelenski a încercat să pară optimist. A afirmat că Ucraina se poate adresa Casei Albe dacă Rusia încalcă armistițiul și a sugerat posibilitatea de a impune noi sancțiuni rusești în cazul încălcării acordului. Însă, există îndoieli cu privire la disponibilitatea lui Trump de a aplica noi sancțiuni. În paralel, emisarul american Witkoff a avut „foarte multe discuții” cu Putin, explicând asemănările între comunicatele Casei Albe și ale Kremlinului.
