„Până în 2025, aproximativ 80 de milioane de colete din afara Uniunii Europene au avut România ca destinație finală, dintre care sub 10% au sosit direct pe teritoriul național. Restul coletelor au intrat prin puncte de tranzit regionale din alte țări europene, conform practicilor logistice comune din regiune. Limitarea analizei doar la coletele sosite direct în România alterează semnificativ realitatea.”
Revendicările referitoare la o presupusă „prăbușire” a traficului de mărfuri nu sunt susținute de datele publice disponibile. Nu există dovezi ale unei scăderi structurale cauzate de introducerea taxei logistice. În plus, estimările de pierderi de sute de milioane de euro se bazează pe presupuneri eronate, precum aplicarea de taxe vamale pentru colete cu valoare declarată sub 150 de euro. Aceste cifre nu sunt validate de date oficiale sau metodologii verificabile.
Imixtiunea asupra taxării vamale în România a coletelor cu valoare declarată sub 150 de euro reprezintă o premisă falsă
Reprezentanții ARMO au menționat că, în prezent, aceste colete sunt exceptate de la plata taxelor vamale, conform legislației europene în vigoare. „Acest aspect este cunoscut în spațiul public și în cadrul UE, fiind unul dintre motivele pentru care circulă concurență neloială din partea firmelor extracomunitare. Pentru a elimina această diferență, la nivel european s-a convenit eliminarea acestei excepții și aplicarea unei taxe vamale fixe de 3 euro pe produs, distinctă de taxa logistcă anunțată de Comisia Europeană, măsura urmând să intre în vigoare în iulie 2026. Astfel, afirmațiile privind pierderile României din lipsa colectării taxelor vamale sunt nefondate. De asemenea, taxele vamale sunt resurse ale Uniunii Europene și nu reprezintă venituri pentru bugetul național. România nu poate pierde venituri pe care nu le-a avut vreodată și care nu îi reveneau în mod automat.”
„În paralel, Uniunea Europeană a aprobat implementarea unei taxe logistice începând cu noiembrie 2026, motivată de volumul tot mai mare al coletelor cu valoare redusă provenite din exteriorul spațiului european și de efortul suplimentar pentru procesarea acestora de către autoritățile vamale naționale”, completează comunicatul ARMO.
În acest context, Asociația Română a Magazinelor Online afirmă că normele de aplicare a taxei logistice încă nu au fost adoptate, și solicită ARMO introducerea rapidă a acestor reguli pentru a garanta predictibilitate actorilor economici, o aplicare uniformă la nivel național și pentru a preveni interpretările divergente sau estimările speculative asupra impactului măsurii.
„Măsuri similare sunt deja în curs de implementare sau au fost adoptate în alte state membre ale Uniunii Europene, demonstrând că această inițiativă nu este una izolată pentru România, ci o strategie coordonată pentru gestionarea fluxului mare de colete ieftine din țări terțe, ce afectează concurența pe piața europeană.”
În dezbaterile publice s-a făcut distincție între două tipuri de import: procedura H7 – coletele cu valoare mică, și importurile comerciale obișnuite – procedura H1. Pentru coletele mici, TVA-ul este plătit de consumatori la momentul achiziției și apoi transmis statului. În cazul importurilor comerciale, TVA-ul se achită direct la vamă, în statul de import. Taxa logistică se aplică exclusiv coletelor mici, nu și importurilor comerciale. Astfel, afirmațiile precum „statul nu mai colectează TVA” sunt eronate – TVA-ul se percepe în continuare pentru coletele sub 150 de euro, indiferent dacă ajung în România sau în alte state UE. Importurile din categoria H1 nu sunt afectate de această taxă, deoarece ea nu se aplică în cazul acestora”, explică reprezentanții ARMO.
Aceștia subliniază și faptul că „dacă se confirmă informația, creșterea importurilor prin procedura H1 poate fi benefică pentru consumatorul român, deoarece permite autorităților vamale să realizeze controale eficiente în ceea ce privește conformitatea, siguranța și calitatea mărfurilor, contribuind la protecția consumatorilor și la o concurență echitabilă.”
Informațiile răspândite în spațiul public se bazează pe presupuneri false și ajung la concluzii nerealiste, greu de susținut prin simple analize fiscale. ARMO promovează o dezbatere informatizată despre comerțul electronic și aspectele fiscale aplicabile, respingând ferm răspândirea informațiilor inexacte care induc în eroare publicul.”
