Bijuteriile – comori care par să fi fost sursa “apetitul” cultural al hoților în anul 2025. Nu mai este o revelație că Franța a rămas fără bijuteriile Coroanei, furate săptămâna trecută din renumitul muzeu Luvru, iar România fără patrimoniul național, sustras la începutul anului 2025, dintr-un muzeu mai puțin cunoscut din Olanda. Două infracțiuni care au destabilizat agenda celor două națiuni și au adus politicienii în “criză de identitate națională.” O criză rapidă, care în România pare să se fi “dizolvat” treptat într-o despăgubire de 5,7 milioane de euro pentru tezaurul național furat din muzeul olandez, în așteptarea unor anchete care momentan nu avansează.
În Franța, se repetă modelul românesc al rănirii mândriei naționale, afectată direct de jaful bijuteriilor ascunse în tezaurul epocii napoleoniene din cel mai frecventat muzeu mondial.
În ambele cazuri, scenariile au fost articulat expuse – de la topirea obiectelor, estimarea prejudiciului pentru artefacte de valoare inestimabilă – până la breșe de securitate în locații unde ai impresia că nimic nu putea fi pătruns.
Deocamdată – nici în cazul recentului jaf de la muzeul francez, nici în cel din Olanda, unde se apropie aniversarea unui an – hoții nu au fost identificați.
Ancheta franceză este în-o cursă contra cronometru pentru a-i găsi pe cei patru suspecți și pentru a recupera comorile, cunoscute drept bijuteriile Coroanei Franței. În ceea ce-l privește pe Emmanuel Macron – mândria și identitatea națională, după episodul furtului de la Luvru, par, deocamdată, să fie încă rezistente.
La politicienii români – unii plecați din funcții în perioada jafului tezaurului dacic – subiectul pare la fel de îndepărtat ca și șansa de a recupera Coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Vorba aceea, mândria națională are și ea “mandatul” ei politic, cu dată de expirare.
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, furate în două minute din Muzeul Drents
- Începutul anului 2025, mai exact 24 spre 25 ianuarie– în timpul nopții de vineri spre sâmbătă – aducea un breaking news dur pentru România. Coiful de la Coțofenești și brățările de aur dacice, expuse la Muzeul Drents din Olanda, au fost sustrase.
Cine? Cum? De ce? Pe mandatul cui? Aveam sau nu asigurare? A fost un pont? Au dat iama în patrimoniul național chiar hoții români? – Întrebări frecvente, imediate după anunțul care zguduia la maxim imaginea națională și transformarea acesteia într-o isterie publică.
Ecuația furtului din Olanda a fost simplă: în două minute, hoții au spargat și au plecat cu “prada”. Brățările dacice făceau parte din setul de 13 obiecte vândute ilegal în anii ’90 și recuperate de statul român.
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, furate din Muzeul Drents din Olanda
Marcel Ciolacu: „Aceste obiecte au o valoare inestimabilă pentru poporul român și identitatea noastră națională”
Marcel Ciolacu, premierul României de la acea vreme, a reacționat prompt, solicitând recuperarea rapidă a pieselor și readucerea lor în siguranță în țară.
”Este inadmisibil ce s-a întâmplat cu tezaurul românesc într-un muzeu din Olanda. Nu s-a mai pomenit ca un tezaur atât de valoros, fiind simbolul identitar al unui stat, să fie expus fără pază. Răspunderile aparțin total guvernului olandez.”
Trebuie să depunem toate eforturile pentru a mari șansele de recuperare. În colaborare cu autoritățile olandeze, nu excludem apelarea la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor furate, precum și oferirea unei recompense proporționale cu valoarea acestor artefacte, pentru protejarea identitară și națională.”
Marcel Ciolacu, premierul României la momentul jafului tezaurului din Olanda
Klaus Iohannis: „Acest furt este o tragedie pentru noi”
Furtul tezaurului dacic de la muzeul din Olanda a sensibilizat până și pe Klaus Iohannis, aflat încă la Palatul Cotroceni.
„Eu am fost imediat, de atunci, în contact cu premierul olandez, care m-a asigurat că Olanda va face tot posibilul pentru a descoperi exact ce s-a întâmplat și pentru a recupera aceste piese, simboluri naționale inestimabile,” preciza fostul președinte.
Klaus Iohannis, fost președinte al României
Jaful de 88 de milioane de euro de la Luvru. 4 hoți au spart în 4 minute cel mai frecventat muzeu mondial
- Revenim la Paris, unde furtul bijuteriilor coroanei Franței a provocat un adevărat “șoc.” Declarații, întrebări, controverse. Politicienii francezi, în frunte cu Emmanuel Macron, s-au implicat și ei în această criză de identitate națională, exprimată prin mesaje publice și apariții.
Breaking news-ul despre furtul de la Luvru a făcut rapid înconjurul lumii! Hoți cu cagule au intrat dimineața, pe 19 octombrie, cu ajutorul unei macarale, în muzeu, spargând o fereastră de la etaj.
Au sustras obiecte “de o valoare inestimabilă” din zona ce adăpostește bijuteriile Coroanei franceze și au fugit pe motociclete. Imaginea pare desprinsă dintr-un film de acțiune, însă este realitatea concretă de pe teren.
Autoritățile au informat că au fost furate opt opere, între care diademe – ornamente cu pietre prețioase – coliere, cercei și broșe. Toate datează din secolul al XIX-lea și au avut aparținut cândva familiei regale sau conducătorilor imperiali francezi.
Jaful de 88 de milioane de euro de la Muzeul Luvru
Macron: „Un atac asupra unui bun cultural prețuit pentru că face parte din istoria noastră”
Președintele francez, Emmanuel Macron, a condamnat intens furtul spectaculos de bijuterii de la Muzeul Luvru, calificându-l drept „atac asupra patrimoniului cultural al Franței.”
„Furtul de la Luvru reprezintă un atentat la bunul cultural pe care-l prețuim pentru că simbolizează istoria noastră. Vom recupera operele și vom aduce în fața justiției autorii”, a afirmat Macron.
Emmanuel Macron, președintele Franței / Sursă foto: Profimedia
Hoții au fost filmați în acțiune, dar nu și capturati. Imaginile jefurilor au făcut înconjurul lumii
Jaful de la Luvru a fost surprins de camere. Imaginile publicate de presa franceză arată cât de simplu au fost comise cele mai celebre jafuri. Bijuteriile lui Napoleon, expuse în Galeria Apollo, au fost furate de hoți mascați, deghizați în paznici.
De asemenea, Poliția din Assen, Olanda, a publicat, imediat după jaful din muzeu, primelor imagini ale momentului în care hoții au pătruns în clădire. Imaginile alb-negru, încărcate de poliție, arată clar intrarea infractorilor prin efracție.
We publiceren beelden van een aantal verdachten van het veroorzaken van een explosie en inbraak in het Drents Museum in Assen. Op de beelden is te zien hoe de verdachten een buitendeur openen, waarna er een explosie plaatsvindt. Meer info: https://t.co/qDfmahqER6 pic.twitter.com/wrgW3vEZ2p
— Politie Drenthe (@POL_Drenthe) January 25, 2025
Ipoteza topirii obiectelor furate, vehiculată și în România și în Franța
- Deși anchetele inițiale n-au clarificat încă destinatarul sau modul în care au fost topite artefactele, specialiștii din România și Franța sugerează deja posibilitatea ca obiectele furate să fi fost supuse topirii pentru valorificare în metal.
Mai mult, experții români estimează un risc de 50% ca obiectele furate, precum coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice, să fi fost transformate în metale prețioase.
Și în cazul furtului de la Muzeul Luvru, procurorul parizian Laure Beccuau subliniază că infractorii „nu și-ar fi obținut profitul dacă ar fi topit bijuteriile, având în vedere valoarea lor”.
Totuși, informațiile din presa franceză indică faptul că autoritățile depun eforturi pentru recuperarea obiectelor înainte ca hoții să topească metalele sau să vândă pietrele prețioase.
Bijuteriile Coroanei, furate de la Luvru, nu au fost niciodată asigurate
- Valoarea estimată a bijuteriilor Coroanei franceze furate de la Muzeul Luvru a fost de 88 de milioane de euro, o sumă “extraordinară”, însă „nu are egal și nici comparație cu pierderea istorică”, după declarația procurorului francez pentru RTL.
Furtul de la Luvru a mai scos la iveală și o problemă majoră: bijuteriile Coroanei nu au fost niciodată asigurate, conform relatărilor FT.
Piesele neprețuite, precum broșa cu diamante a împărătesei Eugenia și diademele regale, făceau parte din colecția națională a Franței, pe care statul a “autoasigurat-o” din cauza costurilor spectaculoase ale polițelor private.
De ce doar 5,7 milioane de euro despăgubire pentru tezaurul dac furat în Olanda?
- Și în România furtul tezaurului dac a generat un adevărat “semnal de alarmă”, referitor la siguranța pieselor de patrimoniu transportate pentru expoziții în străinătate, dar și la evaluarea regulată a acestora.
Fostul ministru al Culturii, Natalia Intotero, admite că suma estimată pentru despăgubirea pieselor de tezaur este redusă, din cauza faptului că brățările dacice nu au fost evaluate anterior.
„Am solicitat reevaluarea pieselor de tezaur. La unele dintre aceste artefacte, valoarea nu a fost recalculată, conform legii. În consecință, suma de despăgubire pentru aceste obiecte, inclusiv pentru cele furate, a fost mai mică”, a explicat Natalia Intotero.
Ministrul Culturii din Franța: „Jaful s-a realizat în doar 4 minute”
- Furtul de la Muzeul Luvru și cel de la Muzeul Drents din Olanda au readus în discuție și problema securității muzeelor care păzesc comori de o valoare imensă.
„Securitatea muzeelor din Franța este o problemă veche. Hoții care au jefuit bijuteriile din Luvru au reușit în doar patru minute”, a afirmat ministrul culturii, Rashida Dati.
Imaginile difuzate ale jafurilor au stârnit controverse și au reactivat discuția despre măsurile de securitate în instituțiile muzeale franceze.
Incredibil, dar adevărat! Muzeul Luvru are o securitate fragilă
Laurence des Cars, directorul muzeului, a fost audiată de un comitet parlamentar francez la ora 15:30.
Specializată în istoria artei și curator de profesie, Laurence des Cars deține funcția de director din septembrie 2021, fiind numită de președintele Emmanuel Macron.
„Nu putem înlocui aceste obiecte, iar colecțiile furate sunt colecții naționale. Bijuteriile reprezintă Franța în lume și și întreaga lume și-a exprimat solidaritatea cu Franța”, a menționat directoarea muzeului.
A mai explicat că muzeul a trecut printr-o modernizare a sistemului de securitate în ultimii 10 ani, iar vara trecută a primit un raport extern privind vulnerabilitățile, implementând recomandările, realizând totodată că Clădirea Luvru, ca și alte arhitecturi vechi, are probleme structurale reale.
De asemenea, potrivit jurnaliștilor de la Wall Street Journal, în zona în care hoții au parcat o macara instalată pe un camion pentru a jefui Luvru, exista o singură cameră de supraveghere, îndreptată greșit, astfel încât controlorii monitorizau ecranele din centrul de comandă fără a observa activitatea suspectă.
La muzeul din Olanda, situația a fost similară: în momentul jafului, nu exista paznic, deși contractul semnat cu Muzeul Național de Istorie a României prevedea prezența personalului de securitate care să protejeze artefactele, printre care și cele din aur și argint dacice.
Haz de necaz după jafurile ca în filme la Luvru. Dar și ce mai rămâne din mândria națională?
Muzeul Luvru și-a reluat activitatea pe 22 octombrie, odată cu redeschiderea pentru public după evadarea cauzată de jaf, ce a implicat o valoare de 88 milioane de euro. Muzeul primește anual în jur de 8,7 milioane de vizitatori.
În vremuri de criză identitară, francezii și-au “bucurat” un pic umorul, glumind și spus că “noblesse oblige!”
Creatorii de meme-uri online au remarcat cât de fragilă este securitatea la Luvru, sugerând că un animal de companie ar fi putut să fure bijuteriile fără mari dificultăți, sub nasul apărării.
Planurile celor două jafuri – dincolo de scena, adesea de film, – rămân neelucidate, iar timpul va spune cât de repede și cu ce rezultate vor fi recuperate obiectele “furate” de români și francezi.
SUGESTIA AUTORULUI:
- Natalia Intotero, despre tezaurul furat: „Vom începe imediat procedura de INVENTARIERE a patrimoniului”
- Controverse legate de despăgubiri pentru tezaurul furat. Divergențe între foști miniștri ai Culturii. TURCAN laudă autoritățile / INTOTERO: „Suma nu reflectă valoarea reală a tezaurului” Detalii despre procedura de anchetă în cazul jafului din Olanda și ipoteze șoc despre destinatarul obiectelor
- Mesajul postat de Muzeul Drents după jaf: „O zi neagră”
- Explozie în apropierea Muzeului Drents din Assen, unde au fost furate artefacte dacice
- Reacția lui Marcel Ciolacu după furtul tezaurului dacic: „Este esențial ca piesele să revină cât mai repede în patrimoniul românesc”
