Preocuparea investitorilor privind creșterea datoriei naționale americane s-a diminuat săptămâna trecută, odată cu o cerere solidă la licitația de obligațiuni guvernamentale pe 30 de ani. A fost urmată a doua zi de o ofertă similară pe termen de 10 ani, de asemenea, bine primită. Cu toate acestea, unii experți atrag atenția că problema nu a dispărut, conform surselor media financiare.
Goldman Sachs a discutat cu trei experți economici de top – Ray Dalio, Ken Rogoff și Niall Ferguson – despre ponderea tot mai mare a datoriei în SUA. Toți au exprimat îngrijorare față de o potențială criză a datoriei americane, mai ales în contextul efectelor propunerilor fiscale și de cheltuieli ale administrației prezidențiale, care ar putea adăuga miliarde la deficitul bugetar în următorul deceniu.
În prezent, datoria publică a Statelor Unite se ridică la aproximativ 37 de trilioane de dolari.
Experții consultați de Goldman Sachs sunt însă mai pesimiști decât investitorii. După o perioadă de volatilitate în luna anterioară și în aprilie, interesul pentru obligațiunile pe termen lung ale SUA a revenit.
Următoarele concluzii principale au fost trase de fiecare expert:
„Un infarct economic declanșat de datorie”
Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates
Miliardarul și managerul de fonduri de investiții a evidențiat trei factori cheie care influențează perspectivele datoriei SUA:
- Costul dobânzilor la datorie în raport cu veniturile guvernamentale. O creștere constantă a plății dobânzilor ar putea împiedica guvernul să aloce resurse în alte domenii.
- Cererea pentru titluri de stat față de volumul oferit. Dacă nevoia de a plasa obligațiuni depășește disponibilitatea investitorilor, dobânzile vor crește. Niveluri ridicate pot afecta piețele financiare și economia americană.
- Intervenția băncii centrale pentru achiziționarea de obligațiuni. O cerere insuficientă pentru obligațiunile americane ar putea determina banca centrală să intervină, ceea ce ar putea genera inflație și afecta valoarea dolarului.
„Este ușor de observat aceste semne de fragilitate care se conturează într-o posibilă criză a datoriei”, a declarat Dalio, care avertizează de mult timp asupra vulnerabilității sistemului american. „Această criză poate surveni atunci când cheltuielile finanțate prin datorie sunt brusc limitate, asemenea unui infarct economic provocat de datorie”, a subliniat el.
Pentru a evitare o astfel de criză, Dalio recomandă reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB, în comparație cu 7% raportată în decembrie 2024.
„Probabil mai grav decît criza inflaționistă a perioadei Covid”
Ken Rogoff, profesor la Harvard și fost director economic al FMI
Dată fiind agenda actuală, Rogoff crede că SUA ar putea atinge o criză a datoriei în următorii 4-5 ani. Acesta este prognoza mai optimistă decît o previziunea de 5-7 ani realizată anterior.
„Ideea că datoria este un beneficiu gratuit, promovată de mulți experți, este eronată. Un deficit mai mare, adăugat la o datorie deja ridicată, creează un teren propice pentru o criză care va necesita ajustări substanțiale”, afirmă Rogoff.
O posibilă evoluție a unei crize a datoriei ar putea include:
- O explozie inflaționistă. „Impactul exact este greu de prevăzut, însă probabil va fi mai sever decât șocul inflaționist din timpul pandemiei.”, spune Rogoff;
- Măsuri guvernamentale pentru menținerea dobânzilor și controlarea fluxurilor de capital, în detrimentul creșterii economice.
Investitorii sunt de mult timp îngrijorați de datoria publică din SUA. Rogoff a precizat că perspectiva este și mai problematică având în vedere creșterea dobânzilor pe termen lung, după un deceniu de niveluri extrem de scăzute.
„Avertizez de 20 de ani asupra drumului fiscal nesustenabil al Statelor Unite”
Niall Ferguson, istoric și cercetător la Harvard
Ferguson consideră că o criză ar putea fi declanșată de o problemă militară care ar contribui la pierderea statutului SUA ca putere globală, pe măsură ce datoria crește.
Expertul britanic a menționat că un indicator-cheie pentru a evalua nesustenabilitatea datoriei unei țări este când cheltuielile pentru dobânzi depășesc alocațiile pentru apărare.
„Legea lui Ferguson”, după cum o numește el, se aplică acum Statelor Unite, unde cheltuielile pentru dobânzi în anul fiscal 2024 au depășit alocațiile de apărare.
Majoritatea țărilor care au încălcat această regulă în trecut au pierdut din statutul de putere financiară.
„Orice mare putere adoptând o politică fiscală riscantă, unde costul dobânzilor depășește cheltuielile militare, se expune unor provocări”, a afirmat Niall Ferguson. „SUA este cea mai recentă putere majoră care e confruntată cu o criză fiscală.”.
SUA au putut să se împrumute masiv și fără probleme, parțial din cauza faptului că dolarul este moneda rezervă mondială. Cu toate acestea, Ferguson subliniază că se observă deja o schimbare, prin retragerea unor investitori din piețele americane.
„Avertizez de 20 de ani că SUA urmează o cale fiscală nesustenabilă”, a adăugat Ferguson, exprimându-și îngrijorarea.
