Un atac militar asupra Iranului, evitat de predecesori, expune SUA la riscuri majore în Orientul Mijlociu. Președintele mizează pe slăbirea Iranului și pe distrugerea șanselor acestuia de a-și recâștiga programul nuclear, potrivit jurnaliștilor de la Financial Times și New York Times.
Sâmbătă seara, Donald Trump a făcut o miză extrem de riscantă, atacând Iranul și alăturându-se conflictului de pe frontul israelian.
Trump consideră că Iranul și aliații săi din Orientul Mijlociu sunt fragili, permițând o intervenție limitată și de succes.
De asemenea, el mizează pe o posibilă reacție timorată a Teheranului, evitând astfel o ripostă agresivă.
Dacă previziunile lui Trump se confirmă, acesta ar putea realiza un scop important al politicii externe americane – eliminarea amenințării nucleare iraniene – cu costuri mici.
Însă, această acțiune riscă să agraveze situația din Orientul Mijlociu și să pericliteze securitatea SUA și a Israelului.
A mai fi și un impact negativ asupra imaginii sale, având în vedere promisiunea de a evita implicarea în conflicte globale.
„Totul depinde de răspunsul Iranului; nu este clar care sunt capacitățile și hotărârea lor în acest moment. Rețeaua Iranului din regiune rămâne însă periculoasă și capabilă de a genera instabilitate și teroare”, a declarat Brian Katulis pentru Financial Times, cercetător la un institut de cercetare din Washington.
De la pacifist la intervenționist
Trump a susținut, în principal, în campania prezidențială din 2024, că va fi un mediator în conflict, rezolvând, nu provocând, crizele globale.
Însă, influențat de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, el a văzut atacul asupra Iranului ca o oportunitate de a-și consolida imaginea de lider care nu ezită să folosească forța militară americană.
Sâmbătă, Trump părea deja mulțumit de această schimbare de abordare, așteptând să extindă campania militară împotriva Iranului.
„Va fi pace sau o tragedie mult mai gravă pentru Iran decât cea observată în ultimele opt zile. Sunt multe alte ținte. Dacă pacea nu se va stabili rapid, vom urmări celelalte ținte cu precizie, viteză și eficacitate”, a declarat Trump.
Iranul, o excepție
Iranul a constituit o excepție de la abordarea non-intervenționistă a lui Trump.
La sfârșitul primului mandat, el a efectuat o operațiune militară riscantă pentru a asasina un comandant militar iranian.
„Dacă americanii sunt amenințați, avem ținte identificate și suntem pregătiți să luăm orice măsuri”, a afirmat Trump la acea vreme.
În vizita sa recentă în Golful Persic, el a reconfirmat avertismentele.
„Vrem ca Iranul să devină o țară prosperă și sigură, însă nu poate avea arme nucleare. Această ofertă nu este permanentă”, a afirmat el.
Aceste avertismente s-au intensificat semnificativ în ultima săptămână, după ce Trump a părăsit summitul G7 pentru a se concentra pe o eventuală intervenție în Iran.
În contradicție cu politica externă
Washingtonul a încercat să minimalizeze amploarea atacului.
Consilierii lui Trump au declarat aliaților că obiectivul este limitat – distrugerea programului nuclear iranian – și comparabil cu operațiunea care l-a eliminat pe Osama bin Laden.
Un diplomat european a afirmat că nu a fost vorba de o declarație de război.
O fostă oficială americană a subliniat contradicția dintre acțiunile lui Trump și declarațiile sale anterioare în materie de politică externă, apreciind diplomația.
„Trump a susținut de mai multe ori diplomația. Iată-ne acum la scurt timp de la începutul celui de-al doilea mandat, implicând Statele Unite în conflict cu Iranul, fără a oferi informații sau să acorde atenția necesară Congresului”, a menționat fosta oficială.
Critici și aplauze
Democrații au criticat acțiunile lui Trump, comparându-le cu războiul din Irak.
Republicani, în schimb, au susținut angajamentul președintelui, afirmând că acesta oprește obținerea de arme nucleare de către un sponsor al terorismului.
O miză periculoasă
Acțiunea împotriva Iranului a fost făcută într-o perioadă în care președintele american primește o aprobare moderată în sondaje.
Un fost negociator a subliniat că o escaladare a conflictului e un risc, având în vedere impresiile opiniei publice americane, iar o criză energetică suplimentară poate pune probleme serioase.
„Un preț la petrol crescut peste 100 dolari per baril ar fi un motiv de îngrijorare”, a afirmat anterior.
Un alt oficial a subliniat ambiguitatea situației.
