„Două aspecte fundamentale și incontestabile. În primul rând, numărul semnăturilor pentru moțiunea de cenzură depășește pragul minim necesar. Acestea provin de la grupurile parlamentare AUR, SOS, POT și de la parlamentari neafiliați. În al doilea rând, numărul de semnături, în acest moment, nu garantează adoptarea moțiunii. De aceea, lansăm un apel. Am asistat la numeroase declarații vehemente în ultimele zile, criticând măsurile pe care noi le contestăm. Îi încurajăm pe critici să nu se limiteze la atitudini spectaculoase în studiourile media, deoarece este extrem de ușor să vorbești. Singura cale eficientă de a contracara aceste măsuri de austeritate, pe care ei le critică, este votul favorabil pentru moțiune”, au declarat liderii AUR.
Conform surselor, George Simion este primul semnatar al moțiunii.
Opoziția adoptă o viziune critică aspră
În textul moțiunii, opoziția utilizează o metaforă puternică pentru a descrie situația actuală: „Într-un restaurant elegant, într-o sală de lux, clienții savurează șampanie scumpă, carne pregiată Wagyu, caviar și trabucuri fine. Pe terasa exterioară, alt grup se bucură de cartofi prăjiți și băuturi răcoritoare. La final, factura uriașă e adresată mesei de pe terasă”.
Opoziția acuză coaliția PSD-PNL-UDMR că a transformat România într-un „elev slab al Europei în toate domeniile economice”, evidențiind că țara are „cel mai ridicat deficit bugetar din UE, cel mai mare deficit de cont curent din UE, cea mai ridicată inflație din UE și cea mai mare rată a dobânzii la obligațiunile pe termen lung din UE”.
Conform moțiunii, deficitul bugetar a crescut drastic, de la sub 3% în perioada 2013-2018 la 9,3% în 2024. Datoria publică s-a triplat, de la 315 miliarde lei în 2018 la peste 1.000 miliarde lei în aprilie 2025. În același timp, ritmul de creștere economică a scăzut, de la 6,1% în 2018 la doar 0,9% în 2024.
Opoziția critică majorările fiscale propuse: creşterea TVA standard de la 19% la 21%, mărirea cotelor reduse de la 5% şi 9% la 11%, creşterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% şi introducerea CASS pentru pensiile de peste 3.000 lei. De asemenea, se opune înghețării salariilor și pensiilor pe doi ani consecutivi.
Un capitol distinct este dedicat învățământului, unde opoziția critică guvernul pentru reducerea posturilor din sistemul educațional, eliminarea burselor şcolare şi înlăturarea burselor pentru olimpici.
AUR: „Coaliția a adoptat o nouă strategie”
„După divergențe interne, coaliția de guvernare a implementat noi strategii, înlocuind USR cu PSD. Guvernanții s-au laudat că au format un guvern care concentrează toate resursele de expertiză administrativă și „pro-europene” din țară. Criza energetică, combinată cu liberalizarea prețurilor, a declanșat o inflație galopantă, cu o inflație oficială de 13,8% în 2022 și 10,4% în 2023. Creșterea exponentală a inflației nu a dus decât la o scădere nesemnificativă a deficitului bugetar, la 6,3% în 2022. Cu toate acestea, această etapă a reprezentat un punct de plecare pentru cheltuieli guvernamentale din ce în ce mai nejustificate, inclusiv o schemă aberrantă și costisitoare de plafonare și compensare a costurilor cu energia. Această schemă va depăși, probabil, un buget de 9 miliarde de euro. Fondurile s-au transferat atât către furnizori, cât și către consumatori. În loc să permită funcționarea centralelor pe cărbune sau să finalizeze proiectul centralelor de la Iernut, guvernul a preferat să subvenționeze un sistem defect al pieței.”
„Guvernul ne-a pregătit un impact economic sever, aplicat brusc, în mijlocul verii, ignorând orice formă de predictibilitate. Cota standard de TVA crește de la 19% la 21%, iar cotele reduse pentru alimente, medicamente, locuințe și servicii esențiale cresc de la 5% și 9% la 11%. Ce implică acest lucru pentru români? Prețuri mai mari la alimente şi servicii, medicamente mai scumpe, acces limitat la tratamente pentru pensionari şi cronici, locuinţe mai costisitoare şi chirii mai mari. TVA-ul pentru locuinţe crește de la 5% la 21%, ceea ce va conduce la o creștere a prețului final al locuințelor accesibile cu peste 15 puncte procentuale. Românilor le vor crește prețurile la produsele de consum zilnic și la majoritatea facturațile lunare. Și toate acestea, în timp ce veniturile rămân înghețate! Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%. În cinci ani, acest impozit s-a triplat, determinând dispariția interesului antreprenorilor de a investi în România. Cu un impozit pe profit de 16% deja în vigoare, orice antreprenor român va plăti aproape 30% din câştiguri la stat, dacă dorește să retragă bani afaceri.”
